Chișinăul își confirmă implicarea în intenția de impulsionare a cooperării în cadrul „Parteneriatului Estic", alături de Ucraina și Georgia. Viceministrul de Externe, Daniela Morari, a declarat pentru Deschide.MD că cele trei state au lucrat asupra unui document comun care le va face vocea mai auzită la Summit-ul Parteneriatului Estic. Or la acest eveniment urmează să fie decis un set de obiective prioritare în relaţiile dintre Uniunea Europeană şi cele şase ţări estice pentru următorii doi ani. La rândul său, vicepreședintele Legislativului, Iurie Leancă, ne-a declarat că și pe dimensiunea parlamentară se lucrează eficient cu colegii de la Kiev și Tbilisi.

Daniela Morari explică necesitatea avansării celor trei țări în dialogul cu UE, prin faptul că acestea au statut de țări asociate și au o mulțime de priorități comune care pot și merită a fi discutate la aceeași masă. 

„Da, noi discutăm împreună cu Georgia și Ucraina pentru a identifica în comun cum am putea impulsiona dialogul pe anumite dimensiuni ale Parteneriatului Estic. La sfârșitul verii am avut o reuniune, la Kiev, în format trilateral, în cadrul căreia am încercat să stabilim prioritățile comune în contextul Summitului Parteneriatului Estic și acțiunile convergente. Am reieșit din faptul că toate trei state avem Acorduri de asociere, avem regim liberalizat de vize, respectiv avem angajamente mai cuprinzătoare și mai complexe. La fel, avem aspirații, ambiții similare vis-a-vis de relatia pe care ne-o dorim cu UE. Altfel spus, vrem să reiterăm cu o voce mai puternică obiectivele şi rezultatele prioritare scontate pentru reuniunea Summitului Parteneriatului Estic. Aceste eforturi au fost „închegate" într-un document, care conține elemente adiționale la cadrul existent de cooperare care urmează să fie convenite la acest Summit. Totodată, această iniţiativă nu înseamnă în nici un caz renunţarea la principiul inclusivităţii care a fost pus la baza funcţionării dimensiunii multilaterale a Parteneriatului Estic şi care rămîne a fi susţinut de Republica Moldova.", ne-a declarat viceministrull Afacerilor Externe.

Întrebată ce așteptări are Chișinăul de la acest Summit, Daniela Morari a spus că nu poate face pronosticuri, dar cert este faptul că diplomația moldovenească discută cu instituţiile europene şi statele membre ale UE în vederea comunicării acestei viziuni comune înainte ca negocierile pe declarația Summitului Parteneriatului Estic să înceapă. 

„În fond, noi ne dorim livrabile, fie mai multe, fie mai ambiţioase sau mai concrete şi cu impact direct pentru cetăţenii RM din cele 20 de livrabile până în 2020, care au fost prezentate anul trecut în documentul comun al Serviciului european de acțiune externă și al Comisiei Europene. De exempu: reducerea tarifelor pentru roaming,liberalizarea pieţii transportatorilor auto, acces la credite în condiţii mai facile şi în valută naţională pentru întreprinderile mici şi mijlocii, majorarea cotelor de burse de studii pentru studenți, stagii de pregătire pentru funcționarii publici și multe alte domenii în care încercăm să obținem rezultate concrete, sau cel puțin ajutor înîndeplinirea mai eficientă și mai rapidă a temelor de acasă prevăzute în Acordul de Asociere. Un element important al discuţiilor va ține de dimensiunea politică și anume de confirmarea aspirațiilor noastre europene. Un alt scop pe care îl urmărim noi, cele trei state, este să creăm o platformă comună pe care să primim asistență şi expertiză în vederea armonizării legislației. Pe unele domenii avem nevoie și de instrumente/mecanisme noi pentru implementarea propriu-zisă a angajamentelor din anexele Acordului de Asociere”, a exemplificat  Domnia sa.

Aceste eforturi se depun pentru a folosi oportunitățile existente în acest format şi cadrul de timp în pragul Summitlui. Or acolo se vor decide un set de priorități ale Uniunii Europene pentru următorii doi ani.

„Deci, pentru noi e important să folosim acest moment. Am luat această decizie să facem efort comun pe dimensiunile unde priorităţile/aspiraţiile noastre coincid. Acolo unde ele nu coincid, deja fiecare stat va merge pe abordările proprii”, a conchis ea.

La rândul său, vicepreședintele Parlamentului Iurie Leancă spune că subiectul reformatării Parteneriatului Estic este pe agenda discuțiilor între parlamentarii de la Chișinău, Kiev și Tbilisi.

„Este discutat și la nivel de experți. De aceea, din punctul meu de vedere ar fi corect ca aceste trei țări care, spre deosebire de celelte trei (Belarus, Armenia și Azerbaijan) au un statut de țări asociate, au obiective și ambiții clare de integrare nu doar economică dar și politică în Uniunea Europeană, să aibă și relații mult mai avansate și mai aprofundate”, a declarat Leancă.

Mie, personal, îmi place ideea de a crea un Parteneriat Estic cu mai multe viteze fiindcă separarea acelor trei țări din Partenertiatul Estic ar fi incorectă din punct de vedere geopolitic, în schimb putem avansa diferit pe calea aprofundării la fel cum fac celelalte țări membre. De exemplu, noi având zona de liber schimb am putea crea o zonă economică comună cu UE cu aceleași reguli, cu aceleași standarde. Fiind țări asociate am putea cere mai mult chiar și în ceea ce privește eliminarea tarifelor pentru roaming. Aceste trei țări ar trebui să solicite și fonduri de pre-aderare și, după mine, așa ar trebui pusă problema în pragul Summitul-lui Parteneriatului Estic”, a continuat vicepreședintele Parlamentului de la Chișinău. 

El a amintit că pe platforma parlamentară acest obiectiv a fost sonorizat prin acea declarație comună semnată de președinții Legislativelor din R.Moldova, Ucraina și Georgia care cerea de la Uniunea Europeană o perspectivă clară de integrare europeană.  

--- Amintim un articol de săptămâna trecută în care scriam că Ucraina, Georgia și Moldova au convenit asupra unei poziții comune cu privire la restructurarea formatului „Parteneriatului Estic" și sunt gata s-o prezinte la 4 octombrie Uniunii Europene, potrivit vicepremierului pentru Integrare Europeană și Euroatlantică, Ivanna Klimpuș-Țințadze.

Noi oferim un format adâncit pentru țările care susțin dorința integrarii europene – un fel de UE+3. În primul rând, noul format ar trebui să menționeze deschiderea ușilor UE către aceste țări. De asemenea, formatul ar trebui să includă eliminarea tarifelor de roaming și majorarea cotei pentru studenți și stagii de pregatire pentru funcționarii publici – atât în ​​UE, cât și în institutiile UE, unificarea serviciilor poștale, precum și aderarea treptată la piața comuna de energie", – a spus ea.