Înainte de plecarea sa la New York, prim-ministrul Pavel Filip a convocat în această dimineață o ședință ad hoc a Guvernului, în cadrul căreia s-a decis sesizarea Curții Constituționale în legătura cu refuzul președintelui Igor Dodon de a-l desemna pe Eugen Sturza în funcția de ministru al Apărării. Informația a fost confirmată pentru Deschide.MD de către Serviciul de presă al Guvernului.

Potrivit unui comunicat de presă al Executivului, Curtea Constituțională a fost sesizată în legătura cu interpretarea articolului 98, alineatul (6) din Constituția Republicii Moldova (În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a funcţiei, Preşedintele Republicii Moldova revocă şi numeşte, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului), în vederea clarificării acțiunilor care pot fi întreprinse de către prim-ministru și a deciziilor care pot fi adoptate de Parlamentul ţării în cazul în care președintele Republicii Moldova refuză propunerea repetată de numire în funcție a unui ministru. Hotărârea Guvernului este orientată spre evitarea unui blocaj instituțional la Ministerul Apărării.

Aspectele solicitate Curții Constituționale pentru interpretare:

1. Ce acțiuni întreprind Prim-ministrul și Parlamentul când Președintele refuză propunerea repetată de numire în funcție a unui ministru?
2. Care este soluția pentru evitarea unui blocaj instituțional, în cazul încălcării de către Președintele obligației constituționale de numire în funcție a unui ministru la propunerea repetată a Premierului, conștientizând faptul că, o eventuală suspendare din funcţie a Șefului statului nu este posibilă?
3. În vederea asigurării securității naționale, este posibilă intrarea în exercițiul funcției a persoanei desemnate repetat de către Prim-ministru, în funcția de ministru al Apărării după expirarea termenului de 14 zile, în caz de neemitere de către Președinte a decretului și în ce condiții?

Magistrații Curții Constituționale s-au pronunţat parțial asupra acestei probleme, dar nu în măsura excluderii oricărei interpretări ambigue. Astfel, Hotărârea Curții Constituționale nr. 15 din 23 martie 1999 subliniază că exercitarea atribuției de numire a Guvernului de către președintele Republicii Moldova, în baza votului de încredere acordat de Parlament, este obligatorie și nu depinde de voința președintelui țării. Președintele nu poate refuza numirea Guvernului, ea trebuie să fie conformă exigențelor ce rezultă din votul de încredere acordat de Parlament.

Totodată, Curtea a concluzionat că președintele Republicii Moldova nu este în drept să refuze numirea Guvernului, chiar dacă nu este de acord cu componența nominală a acestuia. Neexecutarea atribuțiilor constituționale de către președintele țării ar conduce, în acest caz, la încălcarea principiului separației și colaborării puterilor în stat, stipulat de art. 6 din Constituție.

Igor Dodon a respins săptămâna trecută candidatura lui Eugen Sturza la Apărare și l-a propus pe Victor Gaiciuc. Președintele a atras atenţia Guvernului și a majorităţii parlamentare că este inutil să insiste asupra candidaturii lui Sturza.

Despre Gaiciuc, Dodon a spus că este „profesionist veritabil și o persoană care cunoaște din propria experiență cum se realizează managementul militar și se cultivă patriotismul militarilor".

----Ulterior, prim-ministrul Pavel Filip, în cadrul ședinței Executivului, l-a rugat pe Dodon să coboare cu picioarele pe pământ, dând de înțeles că, dacă președintele va refuza și a doua oară candidatura lui Eugen Sturza la funcția de ministru al Apărării, atunci Majoritatea parlamentară „va fi nevoită să rezolve aceste blocaje odată și pentru totdeauna”.

„În caz că va refuza și a doua oară, atunci înseamnă că președintele Dodon încalcă conștient Constituția, care prevede clar că este obligat să numească a doua oară o persoană la funcția de ministru. Dacă va refuza și acum, suntem pregătiți să facem și următorii pași, în așa fel încât să scoatem aceste blocaje din jurul Armatei Naționale odată și pentru totdeauna”, a adăugat Pavel Filip.

Ulterior, șeful statului a decis să se adreseze la Comisia de la Veneția în legătură cu „încercarea majorității parlamentare și ale Guvernului de a submina instituția prezidențială”.