Președintele Igor Dodon a participat aseară la controversatele festivități de la Comrat de Ziua proclamării Republicii Găgăuzia. El a anunțat în timpul săptămânii că oferă Comratului drept cadou un concert la care vor participa formații și artiști ruși. Aceștia vor evolua ulterior în centrul Chișinăului, pe 24 august, cu ocazia aniversării a 73-a operaţiunii Iaşi-Chişinău din timpul Celui de-al Doilea Război Mondial.

După evenimentul de la Comrat, șeful statului a postat un mesaj pe rețelele sociale unde a declarat că va susține în continuare Găgăuzia în toate demersurile sale.

Potrivit președintelui Republicii Moldova, autonomia se va bucura în continuare de toată susținerea sa, pentru că-i împărtășește viziunile politice.

„În dezvoltarea sa, Găgăuzia a parcurs o cale lungă și dificilă. A fost printre primii care s-a pronunțat împotriva cursului unionist al autorităților de la Chișinău. Tot Găgăuzia a fost printre primii care s-a declarat pentru statalitatea moldovenească, pentru necesitatea studierii în școli a limbii moldovenești și a istoriei Moldovei. Poporul Găgăuziei s-a expus clar pentru aderarea Moldovei la Uniunea economică Rusia-Belarus. Din partea mea, în calitate de Președinte promit că vom continua să ajutăm și să susținem Găgăuzia” a scris Igor Dodon.

Deși  conform informațiilor apărute în presa rusă onarariile artiștilor pe care Dodon i-a invitat să cânte sâmbătă, 19 august, în Găgăuzia variază de la 15 mii până la minimum 32 de mii de euro. Purtătorul de cuvânt al președintelui a declarat că artiștii respectivi au acceptat invitația lui Dodon și urmează să cânte gratis.

„Artiștii vin la invitația domnului președinte. Nu este vorba despre achitarea unor sume. Nu am informația că vor fi remunerați de cineva. Asta este informația de care dispun””, a declarat Ion Ceban pentru Ziarul de Gardă

Ieri pe scena de la Comrat au evoluat formația „SEREBRO" și artistul emerit al Rusiei, Aleksandr Marșal.
 
„Republica găgăuză" proclamată unilateral de autoritățile de la Comrat pe 19 august 1990 a fost declarată neconstituțională de Guvernul de la Chișinău, care a adoptat patru ani mai târziu statutul special al autonomiei găgăuze.