Membrii mișcării separatiste „Găgăuz Halkî” de la Comrat, dar și niște activiști, au adresat ieri o rezoluție către Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) cu mai multe cerințe, printre care și exprimarea poziției APG în legătură cu declararea vicepremierului rus Dmitri Rogozin persona non grata. Rezoluția a fost citită în cadrul unui briefing de presă, de către „activiștii civici” Leonid Dobrov și Mihail Vlah.

Membrii mișcării separatiste, totodată, consideră că legile privind statutul Găgăuziei adoptate la 21 iulie la Chișinău, coboară autonomia până la „nivelul de raion” și îndeamnă organizarea unui congres cu întrunirea tuturor deputaților de toate nivelurile din 1990 până în 2017.

„În cazul în care Prezidiul APG nu va stabili în timpul apropiat data desfășurării congresului tuturor nivelurile, comitetul de organizare își rezervă dreptul să desfășoare acest congres în luna septembrie”, se menționează în rezoluție.

Rezoluția a fost semnată de către mai mulți susținători ai separării Găgăuziei de Republica Moldova: Mihail Kendighelean, Stepan Topal, Leonid Dabrov, Dmitrii Zirov, Ivan Burgudji, Mihail Kovîrjik, Mihail Vlah, Grigorii Radov. Totuși, unii dintre ei se bucură de o biografie mai bogată în ceea ce privește fenomenul de separatism.

Leonid Dobrov în 2013 declara că „de 18 ani este încălcat statutul juridic al Găgăuziei și trebuie de organizat un referendum până la summit-ul de la Vilnius”. Anterior, activistul Dobrov a adunat 5 000 de semnături pentru separarea Găgăuziei de Republica Moldova.

Tot atunci, Mihail Vlah declara: „Este îngrijorător ce se petrece în prezent în Găgăuzia. De aceea e necesar de a fi organizat un referendum de separare, până la urmă noi nu facem o crimă ci doar spunem că suntem găgăuzi, dar nu știu de ce suntem chemați la Procuratură”.

Cel mai consacrat separatist dintre aceștia este, Ivan Burgudji. În luna martie a acestui an, Burgudji a reactivat mișcarea separatistă „Găgăuz Halkî” poziționându-se în fruntea acesteia. La deschiderea acestui oficiu au fost prezente mai multe personalități găgăuze, actuali și foști membri ai Adunării Populare, unii fiind legați de grupările subversive deconspirate în 2014. Este vorba despre Stepan Topal, Mihail Chendighilean, Ivan Burgudji, Igor Croitor, Vladimir Găgăuz și V. Chendighilean.

Menționăm că organizația „Găgăuz Halkî” a funcționat în Republica Moldova în anul 1992 ca o mișcare separatistă. 

ssssssssssPrecizăm că vicepremierul rus Dmitri Rogozin a fost declarat persona non grata în R.Moldova. Decizia a fost luată pe 2 august 2017 de către Guvern, în urma unei solicitări din partea ministrului de Externe, Andrei Galbur, după ce oficialul rus și-a declarat disponibilitatea de a veni în septembrie la Chișinău, dacă autoritățile moldovenești îi vor oferi garanții de securitate și de survolare a spațiului aerian al tuturor țărilor de tranzit.

Amintim că bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, a reușit deja să condamne decizia Chișinăului de a-l declara pe vicepremierul rus Dmitri Rogozin persona non grata. 

„Poziția pe care a luat-o Chișinăul în legătură cu parteneriatul moldo-rus nu reprezintă atitudinea reală a locuitorilor din UTA Găgăuzia și a întregii societăți moldovenești față de norodul rus și de conducerea Federației Ruse”se menționa într-o Notă publicată pe pagina oficială a conducerii Găgăuziei.