Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, este şi mai hotărât să obţină împuterniciri suplimentare după întrevederea cu experţii Comisiei de la Veneţia. El a declarat astăzi că un preşedinte ales direct de popor nu trebuie să aibă competenţe limitate, aşa cum doreşte majoritatea parlamentară. În opinia sa, atribuţiile şefului statutlui trebuie să fie echilibrate în raport cu alţi jucători de pe scena politică.

Potrivit preşedintelui Dodon, Parlamentul actual nu reflectă rezultatele alegerilor din 2014, drept care trebuie dizolvat.

Înțeleg mesajele și poziția politică a unor partide, în special a Partidului Democrat, împreună cu clonele care au monopolizat puterea în stat și nu doresc să-i permită președintelui să-și exercite mandatul. Limitează atribuțiile președintelui cu orice ocazie. Înțeleg poziția altor partide mici, a pigmeilor politici, cu șanse minime de accedere în următorul Parlament. Ei sunt împotriva dizolvării Parlamentului și încearcă să-și prelungească la maximum prezența în Parlament. Trebuie să trecem peste aceste discuții politice. Trebuie să creăm un sistem echilibrat politic, indiferent de interesul partinic sau ideologic a cuiva”, a subliniat Igor Dodon.

Preşedintele ţării susţine că, după pronunțarea rezultatelor referendumului republican consultativ asupra subiectului în discuţie, va cere Parlamentului – „împreună cu cetățenii” – modificarea Constituției. Întrebat cum va proceda, în cazul în care Guvernul nu va acorda surse financiare pentru organizarea referendumului, șeful statului a răspuns scurt: „O să vedem”.

Președintele Republicii Moldova s-a referit și la necesitatea modificării sistemului politic prin trecerea la o republică prezidențială: „Sunt convins că, atunci când vom pune problema cu privire la crearea unei republici prezidențiale, majoritatea va susține. Moldova are nevoie de o forță prezidențială dură, ca să nu mai avem această dezordine și anarhie. Vom reveni la acest subiect, dacă nu acum, la următoarele alegeri”.

Reprezentanții Comisiei de la Veneția au declarat, la rândul lor, că îşi vor face publică opinia în luna iunie.

Am reușit să obținem multă informație utilă, interesantă. Nu am ajuns la o concluzie deocamdată. Aceste discuții urmează să fie continuate la Veneția, la începutul lunii iunie, după care va fi prezentată opinia noastră la acest subiect”, au declarat experții Consiliului Europei.

De precizat că în cadrul întrevederilor de ieri a experților Comisiei de la Veneția cu reprezentanții fracțiunilor și grupurilor parlamentare, doar PSRM s-a expus pozitiv asupra inițiativei cu privire la acordarea împuternicirilor suplimentare pentru șeful statului.

Liderul PPEM, Iurie Leancă, a declarat că inițiativa dată face parte din agenda politică personală a lui Dodon, iar obiectivul ei „nu este cel de a îmbunătăți funcționalitatea instituțiilor, nu de a îmbunătăți situația cetățenilor Republicii Moldova, ci de a se pregăti pentru alegerile parlamentare din 2018”.

Președintele fracțiunii PLDM, Tudor Deliu, l-a acuzat pe Igor Dodon de încălcarea legislației, atunci când a remis spre expertizare, Comisiei de la Veneția, inițiativa sa cu privire la acordarea împuternicirilor suplimentare pentru dizolvarea Parlamentului. Comuniștii l-au acuzat pe Dodon că şi-a minţit alegătorii, ştiind prea bine că, în virtutea prevederilor constituţionale, nu-şi va putea îndeplini promisiunile.

Și liderul PL, Mihai Ghimpu, a declarat că șeful statului se pregătește să mai amăgească cetățenii Republicii Moldova.

Democrații la fel s-au expus categoric împotriva inițiativei lui Igor Dodon. Potrivit vicepreședintelui PDM, Sergiu Sîrbu, „nu va fi dizolvat Parlamentul așa cum dorește președintele Dodon”.

Doar deputații PSRM au declarat că vor ca șeful statului să aibă împuternicirea de dizolvare a Parlamentului exact cum are Legislativul această prerogativă în raport cu insituția prezidențială.

Amintim că un grup de experți al Comisiei de la Veneția s-a aflat la Chișinău pentru a discuta completările la Constituție, propuse de Președintele Republicii Moldova. Este vorba de completarea articolului 85 din Constituție care prevede instituirea mecanismului de dizolvare a Parlamentului prin referendum inițiat de către Președintele țării, precum și cazurile în care Președintele poate dizolva Parlamentul.

La momentul actual Constituția prevede doar două posibilități de dizolvare a Parlamentului:
1) În cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.
2) Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de investitură.

Igor Dodon a propus includerea a încă cinci modalități. Președintele Republicii Moldova ar dori ca Parlamentul să fie dizolvat în următoarele cazuri:
1) După consultarea fracțiunilor parlamentare - practica folosită în Franța;
2) Parlamentul nu implementează timp de 12 luni voința poporului, exprimată la referendum (România);
3) Referendumul privind demisia președintelui Republicii Moldova s-a soldat cu rezultat negativ sau a fost declarat nevalabil de Curtea Constituțională (Slovacia, Austria);
4) Bugetul de Stat nu s-a adoptat în timp de 2 luni de la începutul exercițiului financiar (Estonia, Ungaria);
5) Prin referendum republican la inițiativa șefului statului (Estonia).

Mai mulți experți în domeniul electoral au criticat inițiativa șefului statului, catalogând-o drept populistă. În opinia lor, un referendum consultativ nu ar produce acțiuni obligatorii pentru Parlament, iar spusele șefului statului despre o eventuală dizolvare a Legislativului s-ar limita la simple declarații.

Și partidele politice au criticat inițiativa lui Dodon. Potrivit purtătorului de cuvânt al Partidului Democrat, Vitalie Gămurari, inițiativa președintelui este una ”politicianistă” și este îndreptată spre a cheltui bani din bugetul de stat pentru a-și face propria campanie electorală. Partidul Liberal a contestat inițiativa șefului statului la Curtea Constituțională.

Comisia Electorală Centrală a stabilit că un eventual referendum ar costa bugetul de stat 74,711 milioane de lei.

Premierul Pavel Filip a declarat anterior că Guvernul nu are de gând să finanţeze referendumul. Oficialul a spus că dacă acești bani vor fi identificați în buget, atunci ei vor fi orientați spre altceva, cum ar fi salariile cadrelor didactice.