Semne diacritice

În loc să se calmeze spiritele, să înceteze acuzele și jignirile reciproce, societatea să se unească în sfârșit, așa cum o îndemnase Maia Sandu cu o zi înainte, pentru a construi „un viitor mai bun” acasă, după semnarea contractului de furnizare a gazelor cu „Gazprom” focul polemicii s-a aprins și mai tare. Am pierdut sau am câștigat, înnoind contractul cu Rusia? - acesta este noul motiv al discordiei din societatea noastră. Paradoxal, cei care o îndemnau pe Maia Sandu să meargă să se închine la Putin nu sunt deloc bucuroși că „Gazprom”-ul a făcut un pas înapoi, iar cei care o încurajau pe Maia Sandu să reziste, să manifeste demnitate și să caute surse alternative de gaze se declară în mod firesc dezamăgiți de faptul că vom rămâne în continuare dependenți de Rusia, scrie Nicolae Negru într-un editorial pentru Ziarul Național

Deocamdată, nu dispunem de toată informația privind tranzacția. Pretextându-se secretul comercial, contractul semnat între „Moldovagaz” și „Gazprom” nu a fost dat publicității. Din păcate, aflăm mai puțin de la cei care promiteau să ne spună mai mult, să fie mai transparenți. Vicepremierul Andrei Spînu scrie că „Gazprom” a „acceptat formula de preț propusă de delegația noastră, care e bazată pe un anumit raport între prețurile la gaz și petrol pe piață” și că „în baza prețurilor actuale pe piață, pentru luna noiembrie prețul va fi aproximativ în jurul cifrei de 450 de dolari per mia de metri cubi, iar ulterior prețul ar urma să scadă în funcție de cotația prețului la gaze pe burse”. Dacă actualele prețuri se vor menține, Republica Moldova va plăti „un preț de două ori mai mic decât cel de piață și un preț mai mic decât am plătit în octombrie”.

De cealaltă parte, TASS afirmă, cu referire la surse din „Gazprom”, că „ținând cont de conjunctura pieței, schimbările pot duce la dublarea prețului comparativ cu formula veche, până la 500 - 600 de dolari pentru mia de metri cubi”. Tot „Gazprom”-ul dă detaliile necesare despre formula de calcul al prețului pentru Republica Moldova: „conform noilor condiții, în primul și al patrulea trimestre republica va cumpăra 70% din volum cu un anumit raport la prețul petrolului, iar restul - la prețul bursei; în trimestrele doi și trei - 30% vor fi legate de prețul petrolului, iar restul - vor plăti la prețul bursei”.

Adevărul ar putea fi undeva la mijloc, Spînu prezentându-ne, din motive înțelese, varianta optimistă a evoluției prețurilor la petrol și gaze, iar reprezentantul „Gazprom”-ului - pe cea pesimistă, pentru consumatorii gazelor rusești.

„Pentru a opri orice speculație”, Spînu ne asigură că protocolul semnat nu prevede nicio condiție politică și „nu pomenește regiunea transnistreană în niciun fel”. El trișează un pic. Înainte de semnarea contractului cu „Gazprom”, pe 29 octombrie, ANRE a anunțat că, după consultarea cu secretariatul Comunității Energetice Europene, amână până la 1 ianuarie 2022, punerea în aplicare a „Regulilor pieței energiei electrice”, aprobate la 7 august 2020. E vorba de fapt despre principiile mult discutatului și amânatului Pachet energetic III, care supără mult Rusia. E o amânare de doar două luni sau de cinci ani?

O reușită clară a protocolului semnat la Sankt Petersburg e auditul datoriei de 709 milioane de euro pretinse de „Gazprom”. E nevoie însă de multă voință politică pentru a efectua un audit adevărat și a întoarce banii pierduți de Republica Moldova prin diferite decizii aprobate de funcționari corupți trădători. Ar fi de neînțeles dacă, urmărind zecile de mii obținute ilegal de judecători și procurori, am scăpa din vedere zecile de milioane furate din sistemul energetic, începând cu subevaluarea cotei Republicii Moldova în „Moldovagaz”.

După semnarea contractului, opoziția socialist-comunistă pare să fi pierdut darul vorbirii. Și e de înțeles, ei se credeau singurii capabili să discute cu Kremlinul. Însă, orice ar spune opoziția, Maia Sandu, Guvernul PAS au trecut testul administrării crizei gazelor, bilanțul politic al acestei perioade de foc este, din punctul nostru de vedere, pozitiv pentru noua guvernare.

Dacă a câștigat sau a pierdut Republica Moldova? Mai rămâne de văzut. Lipsa de informație în privința viitoarelor relații între Republica Moldova și „Gazprom” s-a resimțit și la Bruxelles. Deși se afla la summitul G20 de la Roma, președintele Consiliului European, Charles Michel, i-a telefonat Maiei Sandu să afle detalii. „Am discutat la telefon cu președinta Maia Sandu în marja G20 pentru a primi ultimele informații cu privire la situația energetică din (R). Moldova”, a scris el pe Twitter. Mulțumindu-i pentru suportul și asistența neprețuită din partea „partenerilor noștri europeni” pe parcursul acestei crize a gazelor, Maia Sandu a subliniat că „diversificarea alimentării cu energie e cheia ca (R). Moldova să devină mai rezistentă în viitor”. Într-adevăr, diversificarea e soluția. Cauzele crizei nu au fost eliminate, criza nu a fost rezolvată, ci doar amânată pentru cinci ani.