Alegerile parlamentare din Republica Moldova au o miză importantă pentru București din mai multe puncte de vedere – parteneriatul cu Chișinăul, existența a sute de mii de persoane cu dublă cetățenie etc. Actori politici și non politici au participat și încă participă în campania electorală ce a intrat în linie dreaptă în Republica Moldova, în condițiile în care duminica viitoare, pe 11 iulie, vor avea loc alegeri parlamentare anticipate. O scurtă radiografie a unor acțiuni recente ilustrează un tablou interesant de interese directe ale statului român, dar și unele particulare, de cele mai multe ori din zone gri sau chiar negre, scrie Veridica.ro

Sprijinul acordat de statul român și încercarea AUR de a exploata capitalul de imagine

În ceea ce privește statul român și importanța pe care o acordă Republicii Moldova, trebuie să începem de la ajutorul medical dat de România în privința vaccinurilor împotriva COVID-19. În decembrie 2020, președintele Klaus Iohannis vorbea despre un ajutor de 200.000 de doze de vaccin care vor fi trimise la Chișinău, pe vremea când România nu avea nici măcar pentru ea un astfel de stoc.

Astăzi, la circa șase luni distanță, în mai multe tranșe, România nu numai că și-a onorat promisiunea, dar a și dublat-o. Astfel, 405.600 de doze de vaccin au ajuns peste Prut. La fel, în ultimele luni Guvernul Cîțu a trimis la Chișinău echipamente medicale de alte câteva milioane de euro.

Un alt aspect important este înlocuirea Rusiei de către România în ceea ce privește un ajutor în motorină pentru fermierii moldoveni, grav loviți de secetă de anul trecut. Și în acest caz, Guvernul de la București a oferit 6.000 de tone de motorină. Combustibilul a început să fie livrat prima tranșă de motorină pe 17 mai, la mai puțin de o săptămână după intrarea oficială în campania electorală pentru parlamentarele din Republica Moldova.

Așadar, tandemul Președinție-Guvern a lucrat intens în ultimele luni la sprijinirea Republicii Moldova, iar acest lucru s-a văzut în simpatia crescută de care se bucură astăzi România la Chișinău. Pe plan intern în Republica Moldova, a avut de câștigat președintele Maia Sandu care are o relația apropiată cu Bucureștiul și omologul său de la Cotroceni, Klaus Iohannis. Prin asociere, fostul său partid PAS a primit și el dividendele de imagine aferente acestor acțiuni și mai puțin celelalte partide politice pro-europene. 

Forțele politice populiste din România au încercat să tragă și ele partea leului din această afacere. Mai precis, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) încearcă să căpușeze această imagine bună creată de autoritățile de la București și să tragă foloase electorale în încercarea de a intra în Parlamentul Republicii Moldova. La fel ca și alte partide de pe segmentul unionist, AUR promite pensii și salarii ca în România, în virtutea unei eventuale uniri, promisiuni populiste făcute pe spatele României fără niciun fundament economic real.

Mai mult, AUR riscă să atragă România într-un scandal și mai mare prin posibile escaladări a situației din punctul de control de la Varnița (de lângă orașul Tighina), acolo unde membrii și simpatizanții partidului duc o campanie de victimizare pentru că nu sunt lăsați să facă campanie electorală în regiunea separatistă transnistreană. AUR va forța „intrarea” în regiunea separatistă și sunt posibile încăierări cu grănicerii transnistreni, fapt ce va angrena inevitabil numele României în retorica forțelor proruse în scop electoral.

Magistrații corupți și mâna lungă a PSD-ului

Cum lupta anticorupție rămâne principalul deziderat și cap de listă pe agenda electorală a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), principala forță pro-europeană de la Chișinău, componenta de justiție este una dintre cele mai importante mize din aceste alegeri. Climatul politic de la Chișinău este favorabil venirii la putere a forțelor proeuropene care, în tandem cu președintele Maia Sandu, ar putea începe o luptă anti-corupție. Acest scenariu ar putea fi similar cu cel declanșat în 2004, după pierdea de către PSD și Adrian Năstase a puterii și declanșarea luptei anticorupție din primul mandat de președinte al lui Traian Băsescu.

Miza este una cu atât mai importantă cu cât forțele politice ale sistemul post-sovietic cleptocratic de la Chișinău se opun mai vehement. Actorii angrenați în  spolierea statului și-au unit forțele și lovesc în inamicul comun reprezentat de Maia Sandu și PAS. Îi vedem pe socialistul Igor Dodon și comunistul Vladimir Voronin luptând de aceeași parte a baricadei după un deceniu de certuri și dispreț reciproc. Dușmanii de moarte din trecut, oligarhul Vladimir Plahotniuc și devalizatorul și spălătorul de bani rusești, Veaceslav Platon, lovesc concertat în aceeași țintă. La fel și oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în celebrul dosar „furtul miliardului” de dolari din băncile moldovenești, duce o campanie de denigrare a partidelor pro-europene și a șefei statului. 

Peste aceste bătălii interne din Republica Moldova își face simțită prezența și PSD. Social-democrații din România au semnat un parteneriat cu fostul partid al lui Plahotniuc - Partidul Democrat. Pe deasupra, un episod aparte a atras atenția la mijlocul săptămânii trecute. Este vorba despre o scrisoare trimisă de Asociația Magistraților din România (AMR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR) – trei organizații românești care susțin controversata Secție Specială și critică rapoartele MCV pe justiție ale Comisiei Europene.

Cele trei organizații au criticat-o pe Maia Sandu pentru demiterea unui magistrat corupt, instalat în ultimele zile de mandat prezidențial al lui Igor Dodon. Este vorba de Vladislav Clima, fost președinte al Curții de Apel Chișinău, cel care a anulat inexplicabil, în mai 2018, alegerile absolut corecte pentru Primăria Chișinăului, cursă câștigată de către Andrei Năstase, liderul partidului proeuropean Partidul Platforma Dreptate și Adevăr (PPDA).

Reacția celor trei asociații din România a venit abia pe 30 iunie, la mai bine de o lună de la decizia din 28 mai a Maiei Sandu de a-l destitui pe Clima, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare din 11 iulie din Republica Moldova.

Interesant este faptul că la cele trei asociații de magistrați din România apar magistrați controversați precum fosta judecătoare Andreea Ciucă (AMR) de la Curtea de Apel Târgu Mureș, prinsă în flagrant cu mită de la un politician local, sau Florica Roman (AJADO), trimisă și ea în judecată după ce împreună cu alți magistrați au încercat să ajute un inculpat de viol să scape de dosarul penal. La fel, Elena Iordache (APR), procuroare care a început urmărire penală în cazul fostului președintele Traian Băsescu, dar a abandonat-o rapid după șase luni de zile, ea fiind în același timp colegă de facultate la Iași cu Tudorel Toader, fost ministru al Justiției în timpul guvernării PSD-ului condus de Liviu Dragnea.

Replica Maiei Sandu a fost că scrisoarea unor asociații de magistrați din România în favoarea controversatului judecător Vladislav Clima nu este decât o interferență în campania electorală de la Chișinău de partea jucătorilor politici corupți care se tem de reforma justiției.

„Nu știu dacă Consiliul Superior al Magistraturii din România le-a permis să facă campanie electorală acestor asociații în Republica Moldova. Această decizie a mea de revocare a lui Clima s-a întâmplat cu o lună în urmă. Faptul că această reacție vine acum, în preajma alegerilor, e clar că este campanie electorală”, a spus Maia Sandu.

Trolli politici și corupți români în slujba Moscovei în campania de la Chișinău

Refugiat din calea justiției din România la Chișinău, acolo prin tragerea unor sfori a reușit să obțină cetățenie moldovenească și un refugiu, fostul deputat PSD, Cristian Rizea, se implică intens în campania electorală de la CEC. Deși nu a fost acceptat în calitate de candidat, Rizea s-a făcut persoană de legătură la Comisia Electorală Centrală (CEC) din Chișinău, ceea ce îi conferă dreptul de a apărea în public în calitate de reprezentant al Partidului Politic „Noi”, condus de Vladimir Dachi, un personaj care a lucrat mulți ani la Moscova. Astfel, Rizea a inundat ecranele televiziunilor din Republica Moldova cu prezența sa. De la aceste tribune, Rizea atacă constant România și proslăvește Rusia pentru apărarea intereselor Republicii Moldova, pozând în „suveranist moldovean” care-și face datoria patriotică față de noua sa țară. 

Formațiunea sa este una deschis pro-rusă și care militează pentru statalitate și „limba moldovenească”. De altfel, într-o dezbatere recentă de la postul TV 8, Rizea a afirmat că partidul său militează pentru relații bune cu Rusia și că șeful său, Dachi, a plecat la Moscova unde va negocia cu rușii înlocuirea lui Igor Dodon.

Rolul lui Rizea este de a mima o dorință de alianță cu partidele proeuropene și Maia Sandu, într-o încercare de asociere imagologică cu aceasta, el devenind rapid un personaj detestabil și la Chișinău, după dezvăluirile făcute în presa locală despre actele sau de corupție din România, acolo unde, în 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat definitiv la patru ani şi opt luni închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi influenţarea declaraţiilor.

Această tactică folosită de Rizea este uzitată și de către Veaceslav Platon, care s-a făcut și el persoană de legătură la CEC pentru un obscur candidat independent, fapt ce-i conferă posibilitatea de a ieși în dezbateri televizate și de a o ataca pe Maia Sandu. La fel ca și Rizea, Platon își joacă libertatea, după ce recent a fost eliberat din penitenciar, dar Maia Sandu a cerut procurorilor să reia toate dosarele mari în care acesta este figurant.

Nu în ultimul rând, în această cursă electoral s-a înscris formațiunea „spoiler” Partidul Politic Noua Opțiune Istorică care a încercat imedia să-și schimbe denumirea în Partidul Politic Alternativă și Șanse (PAȘ), în încercarea de dubla vizual acronimul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

CEC nu i-a aprobat schimbare de nume, dar interesant este că în spatele acestui partid se află colonelul de poliție Victor Alexeev, fost șef al PSD Moldova și fost secretar de stat la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) între 2018 și 2019, pe vremea șefiei lui Liviu Dragnea.

Toate aceste elemente antrenează imagologic România în cursa electorală de la Chișinău, făcând-o parte a jocului electoral practicat de o serie de personaje controversate care nu au nicio calitate oficială și niciun fel de mandat din partea Bucureștiului. Ultima săptămână de campanie se anunță una și mai fierbinte în care tacticile de fake news, dezinformare și „kompromat” vor fi folosite din abundență de concurenții electorali de la Chișinău. România va fi inevitabil, cu sau fără voia ei, aruncată în jocurile politice murdare din Republica Moldova, într-un „moment de răscruce”, așa cum spunea recent șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen, pentru viitorul acestui stat.