Până la sfârșitul lunii mai 2021, doar 2,1% din africani au primit cel puțin o doză de vaccin COVID-19. Trebuie să lichidăm decalajul în vaccinare dintre țările cu economii avansate și cele în curs de dezvoltare pentru a evita ceea ce Tedros Ghebreyesus, șeful Organizației Mondiale a Sănătății, a numit „apartheidul vaccinării".A face acest lucru este corect din punct de vedere moral, dar și în interesul tuturor.

Prin urmare, avem nevoie de acțiuni multilaterale la nivel global pentru a crește producția de vaccinuri și pentru a accelera introducerea acestora la nivel mondial. De la începutul pandemiei, aceasta este calea aleasă de UE. Acum este și calea definită de liderii G20 la Summitul Global al Sănătății de la Roma din 21 mai.
Pandemia încă ucide mii de oameni în fiecare zi, dar, în ritmul actual, întreaga omenire nu va fi vaccinată înainte de 2023. Cu toate acestea, vaccinarea întregii populații din lume este singura modalitate de a pune capăt pandemiei; în caz contrar, multiplicarea variantelor de virus, probabil, va submina eficacitatea vaccinurilor existente.

Vaccinarea este, de asemenea, o condiție prealabilă pentru ridicarea restricțiilor care ne reduc economiile și libertățile. Aceste restricții penalizează întreaga lume, dar afectează și mai mult țările în curs de dezvoltare. Țările avansate se pot baza, în special, pe mecanismele sociale și pe pârghiile de politică economică pentru a limita impactul pandemiei asupra vieții cetățenilor lor.

Dacă decalajul în vaccinare persistă, acesta riscă să inverseze tendința din ultimele decenii de scădere a sărăciei și a inegalităților globale. O astfel de dinamică negativă ar frâna activitatea economică și ar spori tensiunile geopolitice. Costurile inacțiunilor ar fi, cu siguranță, mult mai mari pentru economiile avansate decât cheltuielile comune în ajutorul nostru acordat pentru vaccinarea întregii lumi. Prin urmare, UE salută planul de 50 de miliarde de dolari propus de Fondul Monetar Internațional pentru a putea vaccina 40% din populația mondială în 2021 și 60% până la jumătatea anului 2022.

Pentru a atinge acest obiectiv, avem nevoie de acțiuni multilaterale strâns coordonate. Trebuie să rezistăm amenințărilor reprezentate de „diplomația vaccinului", care leagă furnizarea de vaccinuri de scopurile politice, și de „naționalismul vaccinului", prin promovarea națională a vaccinurilor produse la nivel local. Spre deosebire de alții, UE le-a respins pe ambele de la începutul pandemiei. Până acum, am fost singurul actor global care își vaccinează propria populație, în același timp, exportând volume mari de vaccinuri și contribuind substanțial la lansarea vaccinurilor în țările cu venituri mici. Europenii pot fi mândri de acest record.
În 2020, UE a sprijinit cercetarea și dezvoltarea vaccinurilor la scară largă și a contribuit semnificativ la crearea unei noi generații de vaccinuri de tip ARNm. UE a devenit apoi un producător major de vaccinuri COVID-19, potrivit OMS, cu aproximativ 40% din dozele utilizate la nivel global până în prezent. UE a exportat, de asemenea, 240 de milioane de doze în 90 de țări, ceea ce reprezintă aproximativ atât cât noi am utilizat în cadrul UE.

UE, împreună cu statele sale membre și instituțiile financiare – ceea ce numim „Echipa Europa" – donează, de asemenea, vaccinuri vecinilor care au nevoie, în special în Balcanii de Vest. Aceasta își propune să doneze cel puțin 100 de milioane de doze în plus țărilor cu venituri mici și medii înainte de sfârșitul anului 2021, așa cum s-a convenit la ultima reuniune a Consiliului European. Cu 2,8 miliarde de euro, Echipa Europa a fost, de asemenea, principalul contribuitor la facilitățile platformei COVAX, care permite țărilor mai sărace să aibă acces la vaccinuri; aproximativ o treime din toate dozele livrate de COVAX până în prezent au fost finanțate de către UE. Cu toate acestea, acest efort este încă departe de a fi suficient pentru a preveni creșterea decalajului în vaccinare.
Pentru a umple acest gol, țările care dispun de cunoștințele și mijloacele necesare ar trebui să își sporească capacitățile de producție, astfel încât să își poată vaccina propriile populații și să poată exporta mai multe vaccinuri, așa cum face UE. În cooperare cu producătorii de vaccinuri, lucrăm la creșterea capacităților de producție a vaccinurilor din UE la peste 3 miliarde de doze pe an până la sfârșitul anului 2021. Partenerii noștri industriali europeni s-au angajat să livreze 1,3 miliarde de doze de vaccinuri înainte de sfârșitul anului 2021 țărilor cu venituri mici fără profit și țărilor cu venituri medii la prețuri mai mici. Ei, de asemenea, s-au angajat să livreze 1,3 miliarde de doze către 2022 – dintre care multe vor ajunge prin COVAX.

Toate țările trebuie să evite măsurile restrictive care afectează lanțurile de aprovizionare cu vaccinuri. De asemenea, trebuie să facilităm transferul de cunoștințe și tehnologii, astfel încât mai multe țări să poată produce vaccinuri. În ceea ce ne privește, încurajăm ferm producătorii europeni să facă acest lucru, în special în Africa. Am participat la Summitul de la Paris privind sprijinul financiar pentru Africa din 18 mai, la care liderii continentului au subliniat că Africa importă 99% din vaccinurile sale. Situația trebuie să se schimbe. Echipa Europa lansează o inițiativă în această privință – fiind susținută de o finanțare de 1 miliard de euro din bugetul UE și de la instituțiile financiare europene de dezvoltare – pentru partenerii africani în scopul stimulării capacității de producție în Africa a vaccinurilor, medicamentelor și dezvoltării tehnologiilor din domeniul sănătății.

Licențierea voluntară este modalitatea privilegiată de a asigura un astfel de transfer de tehnologii și know-how. Dacă nu e suficient, Acordul TRIPS existent și Declarația de la Doha din 2001 prevăd deja posibilitatea obligativității acordării de licențe. Potrivit unor țări însă, aceste flexibilități sunt prea complicate și pot fi utilizate prea lent. Pentru a accelera aceste transferuri tehnologice, UE va prezenta o nouă propunere în cadrul OMC până la începutul lunii iunie.
Pandemia COVID-19 ne-a amintit că sănătatea este un bun public mondial. Acțiunile noastre globale comune de vaccinare COVID-19 în lichidarea decalajului de vaccinare trebuie să fie primul pas spre o veritabilă cooperare mondială în sănătate, astfel cum se prevede în Declarația de la Roma, adoptată recent la Summitul Global al Sănătății.

Autor: Josep Borrell – Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de securitate / vicepreședinte al Comisiei Europene