Două dintre cele cinci judecătoare, vizate în „dosarul magistratelor”, pot deja să continue „număratul banilor în birou”, ups… Mea culpa, să-și desfășoare activitatea, să ia decizii și să dicteze sentințe, după ce colegii lor de breaslă, de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, Aureliu Postică, Eugeniu Beșelea și Veaceslav Cernalev, au stabilit că sunt nevinovate.

Imaginile video în care „femidele” repartizau bancnotele de euro în plicuri s-au dovedit a nu fi probe concludente și irevocabile și nici elemente care să constituie infracțiunea de care erau acuzate, adică de acte de corupție. Cel mai probabil, nu au fost nimic altceva decât „imagini trucate”, rupte din filmele de la Bollywood. Or, poate au fost eronat interpretate de către procurorii anticorupție. Banii, de fapt, nu erau mită, ci donații pentru familiile social vulnerabile pe care le adunaseră cele cinci magistrate în cadrul unei acțiuni de caritate. Asta cred că au înțeles cei care le-au făcut nevinovate pe cele cinci magistrate și pe care le vor, din nou, cu titlul de „onorată instanță”.

Magistratele Svetlana Tizu, Liubovi Brînza, Ludmila Ouș și Galina Moscalciuc, reținute acum trei ani de ofițerii CNA într-un dosar de corupție, au fost achitate de sub învinuirea de corupere pasivă, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Același lucru s-a întâmplat și cu acuzația de pronunțare a unei decizii ilegale.

La fel de important este că judecătoarea Liubovi Brînza a primit sentință de achitare la învinuirea de săvârșirea infracţiunii prevăzute de art. 303 alin. (3) Cod penal - Amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală - ghiciți motivul „fapta nu întrunește elementele infracțiunii”. De asemenea, completul de judecată a decis să înceteze procesul penal de învinuirea magistratei de corupere activă, din motiv că există alte circumstanţe care exclud sau condiţionează pornirea urmăririi penale şi tragerea la răspundere penală.

Decizie trasă la indigo și în cazul magistratei Victoria Hadîrca - a fost achitată în episodul trafic de influență, din motiv că „nu s-a constatat existența faptei infracțiunii”.

Singurul care a primit o sentință de condamnare în „dosarul magistratelor” este Vitalii Furtuna, asistentul judecătoarei Liubovi Brînza. El a fost recunoscut vinovat de trafic de influență și i-a fost stabilită o pedeapsă cu închisoare pe un termen de trei ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Pedeapsa însă a fost suspendată condiționat, pe o perioadă de probațiune de trei ani. Hm, ciudat, Furtună a făcut trafic de influență?

Cum a fost posibil să fie făcut traficul de influență, dacă magistrata Liubovi Brînză, dar și colegele ei au fost declarate „integre” și nevinovate în același dosar? Pe bune, aici ceva nu se leagă, dar și este o situație stupidă, pe care nici cei care le-au scos basma curată din dosar se pare că nu au înțeles-o.

Și asta nu este tot! După ce au fost scăpate de vină, judecătoarele filmate cum ascund mita în sutien, până când două dintre ele, după ultima ședință a Consiliului Superior al Magistraturii, au fost reîncadrate în funcție și li s-a permis să emită din nou sentințe și să decidă soarta muritorilor.

Este vorba despre judecătoarele Galina Moscalciuc și Victoria Hadîrcă. Moscalciuc își va putea relua activitatea la Curtea de Apel Chișinău, iar Victoria Hadîrcă, la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Pe urmele celor două, a treia judecătoare, care ar urma din nou să pună mâna pe ciocan, este Svetlana Tizu. Cel mai mult, Tizu s-a evidențiat în cariera sa judecătoarească, atunci când ce-i de la portalul britanic Daily Mail, au găsit-o fără robă pe Facebook, cam prin 2015, și au a catalogat-o drept „cea mai sexy magistrată din lume". Ah da, aceeași Tizu, deși deține trei automobile, stă în chirie, sărmana.

Ultima decizie a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care două dintre cele cinci magistrate acuzate de corupție au devenit din nou „onorată instanță”, este nimic altceva decât o ilegalitate comisă intenționat de către membrii CSM, care pune sub semnul întrebării pretinsele reforme ale justiției, dar și reduce din încrederea în instanțele jduecătorești. Hai, bun. Au fost „orbiți” cei trei judecători de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și nu au văzut corupție în acțiunile celor „cinci”, dar… Aici apare un mare „DAR”, cum și cu ce au fost orbiți cei de la CSM?

Două magistrate, figurante anterior în „dosarul judecătoarelor”, repuse în funcții de CSM

Cum rămâne cu răspunderea disciplinară a judecătorilor?

Dacă e să ținem cont de buchia legii, dar nu așa cum se întâmplă în instanțele de pe Bîc, potrivit prevederilor legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor art.4 alin.1 lit.p) - constituie abatere disciplinară: alte fapte care aduc atingerea onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei în aşa măsură încât se afectează încrederea în justiţie, comise în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în afara acestora, care, după gravitatea lor, nu pot fi calificate doar ca încălcări ale Codului de etică şi conduită profesională a judecătorilor.

Din aceste perspective, repunerea în funcție a unor judecători filmați în flagrant cum primeau mită este o batjocură față de societate.

Conducerea Procuraturii Generale, care s-a implicat activ în acest dosar, prin renunțarea la învinuire a creat un precedent periculos pe viitor, încurajând astfel judecătorii corupți la săvârșirea a astfel de crime, că nu vor fi supuși răspunderii și totodata a mai știrbit grav din imaginea organelor de drept și justiție în fața societății, prostindu-i cu motivații fără substanță legală.

Ciudat pare faptul că, membrii CSM, nu au examinat toate materialele din dosarul celor cinci judecătoare, sau poate le-au examinat, dar au preferat să treacă cu vederea. Nu de alta, dar în cadrul audierilor, inculpatul Vitalii Furtună, unicul condamnat în dosarul mitei judecătorului, tot el fiind asistentul judecătoarei Liubovi Brînza și cumătrul judecătoarei Victoria Hadîrcă, la faza de urmărire penală, și-a recunoscut influențele comise față de Liubovi Brînza și Victoria Hadîrcă, pentru ca acestea, la rândul lor, să o influențeze pe Svetlana Tizu. Tot la faza de urmărire penală, la rândul ei, magistrata Tizu a recunoscut despre influențele manifestate din partea Victoriei Hadîrcă, pentru ca ea, Svetlana Tizu, favorita britanicilor de la Daily Mail, să ia o decizie favorabilă în interesul medicului Scarlat.

Astfel, într-o țară normală, cu o justiție cu adevărat reformată, achitarea celor cinci judecătoare pe cauza penală, nu ar fi presupus și lipsa temeiurilor de a iniția proceduri disciplinare în temeiurile legale menționate supra, respectiv cu constatarea abaterilor disciplinare, ceea ce ar fi dus la imposibilitatea repunerii în funcție. Dar nu, asta nu este posibil în țara „cumătrilor” și „amantelor” factorilor de decizie de la PG. Această posibilitate nu este valabilă într-un sistem corupt în care o mână spală pe alta. Mai mult, unele voci susțin că, de fapt, epopeea renunțării la învinuire în dosarul celor cinci „femide” se datorează unor relații mai speciale care ar exista între magistrata Ouș și un factor de decizie din cadrul PG, dar și interesul unor persoane cu reputație dubioasă. Pâna a fi avansată la Curtea de Apel Chișinău, Ouș a lucrat la Judecătoria Ciocana.

Același factor de decizie din cadrul PG ar fi dat indicații Procuraturii Anticorupție să renunțe la învinuire în privința acestora, chiar dacă această decizie este ilegală, deoarece motivele privind încălcarea procedurii de administrare a probelor trebuia să o decidă instanța care examinează cauza în fond, adică Judecătoria Chișinău, sed. Buiucani. Și da, știți care a fost pretinsa „încălcarea procedurii de administrare a probelor”? Unele secvențe video, surprinse cu camera ascunsă când magistratele împart mita și o ascund prin sutiene, au fost folosite într-un alt caz. Asta ar veni astfel: în timp ce ofițerii CNA urmăreau online cum magistratele iau mită pentru a soluționa cazul în baza căruia a fost făcut denunțul, spre marea lor mirare, au fost martori a unei alte situații în care aceleași eroine luau mită și pentru alt caz, dar asta deja nu mai contează, asta deja este istorie.

Nu sunt mare specialist în ale dreptului, dar după ce m-am consultat cu persoane mult mai versate în domeniu, am aflat că renunțarea la învinuire într-un așa caz, unde sunt probe video, invocând aspecte de nulitate la administrarea probelor la faza de urmărire penală este aberant, or Hotărârea Curții Supreme de Justiție din 2013, spune clar că la adoptarea sentinței, se apreciază probele prezentate și examinate nemijlocit în instanța de judecată, chiar dacă au fost administrate la faza de urmărire penală cu încălcarea procedurii penale, dar nu duc la nulitatea absolută, conform art.251 din Codul de Procedură Penală, și se repară nemijlocit la cercetarea acestora în instanță.

O altă ciudățenie a acestei „telenovele juridice” este și faptul că la luarea deciziei de la CSM, prin care au fost reîncadrate în funcție judecătoarele Galina Moscalciuc și Victoria Hadîrcă, a participat și Elena Belei. Cum drăcia dracului este posibil așa ceva? Păi, Belei ar fi trebuit să stea departe de această ședință deoarece este în conflict de interese. Elena Belei este magistrata care anterior a fost documentată în biroul lui Sergiu Brînza, decanul Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova și soțul lui Liubovi Brînza, când discuta despre modul în care ar putea influența un dosar în care este vizat cumnatul său și care se afla în gestiunea soției lui Brînza.

Despre cine este Sergiu Brînza, decorat de Igor Dodon, despre legăturile lui cu Veaceslav Platon, cum a scăpat de pedeapsă în dosarul tezelor de doctorat, presa a scris anterior, dar... Mereu la fel, istoria veche, nu există probe concludente și irevocabile care ar confirma elementele infracțiunii.

LAUNDROMAT // Omul lui Platon, achitat lunar pentru consiliere juridică, decorat de Dodon cu Ordinul „Gloria Muncii”

Când într-un sat uitat de lume, cineva, motivat de foame și sărăcie, fură noaptea o găină, imediat se găsesc probe concludente și irevocabile în baza cărora judecătoare alde Tizu îi dau câțiva ani de pușcărie, însă atunci când judecătoarele sunt filmate cum împart mita în birou, scapă basma curată.

O mână spală pe alta în justiția de pe Bîc? Probabil... Nu de alta, dar nu prea am auzit ca, în cei 30 de ani de existență a acestui stat pretins democrat și cu justiție reformată, un judecător să fie condamnat definitiv și executoriu pentru luare de mită sau îmbogățire ilicită. Din ceea ce țin minte, au fost cel puțin trei cazuri cu judecători condamnați, unul dintre care pentru o mită de 200 de euro, dar care au fost scăpați basma curată de către instanțele ierarhic superioare.

Așa și trăim de trei decenii. Se toacă bani grei în reforma justiției de pe Bîc, dar se toacă degeaba, căci reforma rămâne doar un mit frumos bun de uns urechile partenerilor externi, iar noi, muritorii de rând, privim impasibil show-uri judiciare pentru care ulterior achităm despăgubiri celor care ajung la CEDO.

Detalii despre „dosarul judecătoarelor”: Sunt 10 reținuți // IMAGINI VIDEO: „Cum se împarte mita”

EXCLUSIV (SURSE) // Cine sunt cele cinci judecătoare reținute de ofițerii și procurorii anticorupție

Dosarul judecătoarelor // Svetlana Tizu și Victoria Hadârcă scapă de gratii

Dosarul judecătoarelor // Magistrații de la Bălți vor decide „soarta” celor de la Chișinău

Procurorul reținut în „dosarul judecătoarele”, trimis în arest la domiciliu