Zinaida Greceanîi, clona feminină a lui Dodon, ne surprinde, pe 2 februarie, cu un mesaj pe teme istorice, generat de „ocazia celei de-a 662-a aniversări a statalității moldovenești”. Doar că ceva nu se leagă în textul ei.

„Acum 662 de ani, Țara Moldovei a fost recunoscută ca stat independent. Datoria noastră este să cinstim memoria întemeietorilor și apărătorilor statalității moldovenești, inclusiv a primului Domnitor al Moldovei Bogdan I”, scrie zornăitor președinta parlamentului, botezată de presă Zina-Carabina, pentru că a amenințat, după protestul din 7 aprilie 2009, fiind în funcția de premier, că va trage în liceeni. Un contabil-finanțist de meserie ar fi trebuit să opereze mult mai atent cu cifrele și datele, de orice natură, scrie Nicolae Negru într-un editorial pentru Ziarul Național.

Dacă Țara Moldovei a fost recunoscută ca „stat independent” (cine o fi recunoscut-o?) cu 662 de ani în urmă, la 2 februarie, cum spune spicherița noastră, deducem, printr-un calcul aritmetic elementar, că evenimentul respectiv s-a produs prin 1359. Dar dacă „independența” începe cu primul domnitor al Moldovei, Bogdan I, după cum pare logic și ni se sugerează în mesajul Zinaidei Greceanîi, nu acumulăm 662 de ani de „statalitate”, ci oleacă mai puțin, căci se presupune (spre deosebire de Zinaidei Greceanîi și Dodon, istoricii nu cunosc data precisă) că înscăunarea primului domnitor s-ar fi produs prin 1363. Cum putea Țara Moldovei să fie „stat independent” înainte de a avea un „șef de stat”?

Președinta Parlamentului Republicii Moldova și-a permis această brambureală cu pretenții istoriografice pentru a suscita spiritul nostru patriotic, adică e vorba de niște falsificări mărunte sau erori inconștiente în scop „nobil”. Numai că ea nu se oprește aici, falsifică în continuare, picurând în capetele cetățenilor ideea că Republica Moldova ar fi moștenitoarea „statalității moldovenești”. Spicherița s-a arătat „convinsă că ziua de 2 februarie are o importanță deosebită pentru istoria țării noastre”.„Avem eroii noștri sfinți, avem stat independent, trebuie să avem mândrie și respect pentru aceste valori, ca să putem privi cu demnitate înainte”, ne gâdilă glanda patriotică doamna Greceanîi.

Ea nu poate sau, mai bine zis, nu are dreptul să nu știe că tabloul „statalității moldovenești” este incomplet dacă nu aducem la cunoștința cetățenilor că Moldova, întemeiată de românii din Transilvania, s-a unit, în 1859, cu Muntenia (Valahia), întemeiată, puțin mai înainte, tot de românii din Transilvania, formând împreună statul modern România. Și că, prin urmare, fenomenul și evenimentul „statalității moldovenești” este parte organică a țesutului „statalității” românești.

Înțelegem de ce Greceanîi nu spune nimic despre faptul că, în 1812, apoi și în 1940, Rusia a rupt Basarabia din corpul Moldovei și al României, că în prezent Republica Moldova se află pe drumul spre casă, al regăsirii de sine. Căci dacă ar vorbi, sincer, adevărat, despre 1812 și 1940, ar ajunge în mod logic la necesitatea reunificării sau, cel puțin, al intrării în UE. Iar aceasta i-ar pune în pericol funcția și finanțarea PSRM.

Dar Greceanîi încearcă să cocoțeze Republica Moldova pe fundamentul Țării Moldovei, statul nostru fiind de fapt o construcție nouă, care împlinește abia 30 de ani. Declarația de Independență, din 27 august 1991, plasează Republica Moldova la locul ei, alături de cealaltă parte a Moldovei, în cadrul României. Am putea să ne amuzăm pe seama intenției de origine sovietică de a-i atribui statului Republica Moldova descendența Moldovei, dar să nu-și dea seama o cogeamite președintă de parlament că, în felul acesta, se implică într-un joc periculos, înaintează de facto pretenții teritoriale României? Să nu fie ea conștientă de minciunile pe care le repetă în urma lui Dodon?

Dacă ne amintim că Putin i-a dăruit lui Dodon harta Moldovei de la finele secolului 18, realizăm că lucrul acesta nu putea fi întâmplător. Nu, Moscova nu crede că va rupe cu ajutorul lui Dodon și Greceanîi o parte din teritoriul României. Dar să creeze instabilitate pe ambele maluri ale Prutului, să semene discordie dintre Chișinău și București - ei i-ar plăcea. Să se ajungă la un conflict similar celui dintre Grecia și Macedonia de Nord, ca România să blocheze accesul Republicii Moldova la UE și NATO, ar fi în interesul „hibrid” al Rusiei.

De aceea se bagă Greceanîi, ghidată de Dodon, cu abacul în istorie, făcându-se de râs. Banii nu miroase, mai ales că vin prin Bahamas, și chiar dacă ar mirosi, ambii suferă demult, până la Covid-19, de anosmie.