Pe data de 25 octombrie în Ucraina au avut loc alegerile locale. A fost primul scrutin electoral nu doar pe timp de pandemie, dar și în condiții politice absolut noi: sub administrația președintelui Zelensky și în urma reformei descentralizării care a avut reverberații și asupra Legii electorale. Partidului președintelui Volodymyr Zelensky „Sluga Narodu”(Slujitorul poporului) a obținut un scor fabulos în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 2019, însă rezultatele alegerile locale au pregătit surprize pentru partidul lui Zelensky, dar și pentru politica ucraineană, în general. Ce fel de surprize? Citiți în articolul special pentru DESCHIDE.MD

Cinci întrebări ale președintelui

Cu câteva săptămâni înaintea scrutinului, președintele Zelensky a anunțat organizarea unui sondaj în ziua alegerilor (Ze – Sondaj). Șeful statului a propus cinci întrebări pentru alegători, care au vizat următoarele subiecte: pedepse mai aspre, inclusiv detenție pe viață pentru actele de corupție, legalizarea canabisului în scopuri medicinale, reducerea numărului de deputați în Rada Supremă de la 450 (la momentul de față sunt 424, fără cei 26 de reprezentanți din partea Crimeii ocupate) la 300, crearea zonei economice libere în Donbass şi întrebarea dacă Ucraina trebuie să ridice problema utilizării garanţiilor de securitate stabilite în Memorandumul de la Budapesta la nivel internaţional în cadrul reglementării conflictului din Donbas.

Inițiativa lui Zelensky a atras un val uriaș de critici. Experții și juriștii l-au acuzat pe Zelensky de folosirea resurselor administrative în interesul propriului partid și, de asemenea, de populism și manipulare a opiniei publice prin maniera în care au fost formulate cele cinci întrebări.

Evident, acest lucru a afectat puternic campania electorală a partidului de la guvernare și cel mai grav a micșorat prezența la vot. Cu toate acestea, este limpede că Zelensky a utilizat metode interzise în favoarea puterii sale politice.

Au funcționat trucurile „slujitorilor poporului”?

Partidul „Slujitorul Poporului” are în Rada Supremă 246 de mandate. Cei 246 de deputați au creat o majoritate constituțională și exercită puterea deplină. Convocarea alegerilor parlamentare anticipate i-a permis partidului lui Zelensky să acceadă în forul cel mai înalt al politicii ucrainene. Însă, succesul grandios din anul trecut a fost foarte greu de repetat la alegerile locale, chiar dacă regizorii, producătorii și showmenii lui Zelensky, care astăzi ocupă funcții înalte au pus în practică cele mai creative idei posibile.

În preajma alegerilor a fost finalizată implementarea reformei descentralizării. Pe lângă schimbări precum reforma bugetelor locale și acordarea unei autonomii mai largi autorităților locale au fost schimbate și condițiile pentru participarea în alegeri. Și anume, în orașele și comunele cu un număr de locuitori mai mare de 10 mii, candidații pentru consiliile locale pot fi desemnați doar din rândurile membrilor organizațiilor locale ale partidelor politice.

Această condiție a reprezentat un prim examen democratic pentru partidul lui Zelensky, dat fiind că „Slujitorul Poporului” pur și simplu nu a avut organizații teritoriale. Totodată, organizațiile teritoriale pe care le-a avut în anumite regiuni nu au putut face concurență partidelor care au o experiență de 20 de ani și mai mult. Toate partidele au avut reprezentanți puternici în teritoriu cu excepția partidelor „Slujitorul Poporului” și „Holos” (Vocea).  

Cine a câștigat în cele din urma?

În majoritatea regiunilor partidului lui Zelensky a ocupat locul trei și a intrat în consiliile locale, conform primelor estimări. În același timp, candidații partidului de guvernare la funcțiile de primari nu au reușit să câștige nicio primărie. În medie, partidul lui Zelensky a primit între 10% și 20% sprijin la aceste alegeri. Cele mai multe voturi pentru „Slujitorul Poporului” au fost date de centrul țării. Orașul de baștină al președintelui, Krivoi Rog, a oferit sprijin absolut „Slujitorului Poporului”. Partea de Este și de Sud a țării a susținut partidele pro-ruse, în primul rând „Platforma opozițională – pentru viață”, condusă de cumătrul lui Vladimir Putin – Victor Medvedciuc.

Ce urmează?

Principala concluzie este că partidul aflat la guvernare este la etapa de instituționalizare politică, proces confirmat de către rezultatele alegerilor. Decalajul uriaș dintre rezultatul de anul trecut și rezultatul curent nu înseamnă eșec pentru partidul președintelui. În urmă cu un an „Slujitorul Poportului” a primit un credit de încredere puternic, dar acum putem vedea cât de mare este diferența dintre așteptări și realitate. Având în vedere că scăderea încrederii în autoritățile este un efect politic firesc, putem spune că partidul lui Zelensky a trecut acest examen.

Reieșind din aceste realități, pentru partidul lui Zelensky se prefigurează o nouă problemă – cum să păstreze puterea în centru, dat fiind că regiunile de la periferie devin mai puternice, mai independente față de puterea centrală, iar influența „Slujitorului Poporului” este foarte mică acolo. O altă provocare care se întrevede în următoarea perioadă este că reforma de descentralizare să nu se transforme în forța centrifugă, risc pe care Zelensky trebuie să-l lichideze.