Republica Moldova se confruntă cu o serie de provocări și consecințe fără precedent din cauza pandemiei Covid-19, iar așteptările cetățenilor față de conducerea moldovenească sunt extrem de exigente și pe bună dreptate. Pentru a contribui la diminuarea și prevenirea răspândirii coronavirusului, autoritățile au desfășurat diverse activități de alertă comunitară și sensibilizare, distribuind informații veridice despre Covid-19 în conformitate cu măsurile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și ale Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS).

Totuși, în pofida faptului că Guvernul Republicii Moldova a prezentat o serie de diverse măsuri pentru a preveni influența și răspândirea dezinformării externe despre Covid-19, eșecul autorităților de a controla informațiile false devine tot mai proeminent. Mai mult, se pare că dezinformarea este utilizată pe scară largă drept instrument solid de manipulare politică de către actorii statali. Activitatea mediatică sporită a autorităților moldovenești pe rețelele de socializare în timpul stării de urgență le-a oferit un prilej pentru creșterea ratingului media pozitiv al acestora. În cele din urmă, ne-am ales cu o campanie guvernamentală de conștientizare a crizei pandemice extrem de politizată.

În majoritatea țărilor democratice, liderilor politici le revine responsabilitatea de explica situația foarte complexă legat de pandemia Covid-19 și ghidarea populației privind măsurile disponibile în domeniul sănătății publice, demonstrând astfel că dețin controlul în gestionarea pandemiei. Încrederea în autorități este esențială, mai ales, atunci când guvernul trebuie să utilizeze acele măsuri care limitează drepturile și libertățile omului. În Moldova, procesul este invers. Cetățeni sunt confuzi, dezinformarea în masă, reacția prost concepută din partea președintelui, a parlamentului și a guvernului nu au atenuat situația. Iar societatea, pur și simplu, nu crede că toate măsurile înreprinse de autorități sunt justificate și vizează protejarea cetățenilor

Există puține surse mass-media care încearcă totuși să combată dezinformarea despre coronavirus. Însă, cu părere de rău, conținutul fals al narațiunilor, manipulările informaționale fac parte dintr-un număr semnificativ de produse media din mediul moldovenesc. „Raportul de monitorizare al Centrului Independent de Jurnalism” reflectă în mod evident că unele surse media au manipulat pe marginea subiectelor legate de pandemie, prezentându-le din perspectiva unor preferințe politice. Dezinformarea este întotdeauna utilizată cu intenție distructivă sau de scindare, iar în ajunul alegerilor prezidențiale acest aspect oferă un imbold adițional contradicțiilor politice interne și polarizării opiniei publice.

Prezență semnificativă și conținutului mediatic al canalelor TV ruse pe piața mass-media din Moldova a avut un impact major în distribuirea știrilor false și a dezinformării societății. Confruntate cu problema echilibrului între asigurarea dreptului la libertatea de exprimare și necesitatea de a preveni dezinformarea societății, autoritățile au recurs la blocarea unor știri și surse online suspectate de răspândirea informațiilor false. În acest context complex, verificarea credibilității informațiilor reprezintă o mare provocare. Prim urmare, acum ca niciodată, este nevoie de un mecanism eficient de stabilire a autenticității faptelor și de verificare a indicelui de credibilitate a surselor mass-media.

Pandemia a evidențiat vulnerabilitatea societății civile, demonstrând, în același timp, coeziunea acesteia prin acțiunile și măsurile sale de răspuns. ONG-urile și inițiativele civice s-au concentrat pe susținerea lucrătorilor din domeniul sănătății prin promovarea principiilor transparenței și eficienței utilizării banilor publici. Alte eforturi ale acestora au vizat monitorizarea respectării statului de drept și a drepturilor omului; analiza legitimității măsurilor guvernamentale luate în această perioadă critică; apelul constant către autoritățile publice pentru a adopta măsuri urgente în vederea susținerii mediului de afaceri sub expansiunea pandemiei.

În schimb, bisericile au creat impedimente suplimentare pentru combaterea pandemiei. Acestea s-au lansat în acțiuni propagandistice, rămânând a fi una dintre sursele sonore de dezinformare în societatea moldovenească, inclusiv prin răspândirea știrilor false despre 5G și originea virusului. De remarcat că majoritatea narativelor false erau similare celor răspândite de Biserica Ortodoxă Rusă despre metodele de tratament, temerile cu privire la imposibilitatea de recuperare, precum și teoriile conspirației (5G, Bill Gates, laboratoarele din SUA).

Lecțiile pandemiei Covid-19 obligă autoritățile Republicii Moldova să-și revizuiască în mod evident politicile publice în ceea ce privește contracararea amenințărilor hibride, în general, precum și a politicilor publice media, în particular. Dezinformarea și propaganda sunt elemente ale unor probleme profund înrădăcinate în societatea moldovenească și sectorul media. Problemele existente au scos și mai mult în evidență necesitatea imperioasă de consolidare a rezilienței democratice prin reglementarea publicității politice și publice, protecția datelor, consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile guvernamentale și încrederea în acuratețea produselor media. În condițiile actuale, când o pandemie se caracterizează prin utilizarea masivă a tehnologiei informaționale și a rețelelor de socializare pentru creșterea sensiblizării, o atenție deosebită ar trebui acordată comunicării deschise și transparente de către autorități și mass-media, precum și dezvoltării inițiativilor de îmbunătățire a educației mediatice a cetățenilor.

Natalia Stercul

Asociația pentru Politica Externă din Moldova

Acest articol a fost elaborat în cadrul proiectul de cercetare ”Coronavirus crush test: Disinformation Resilience of the EaP states and Romania, implementat de Foreign Policy Council Ukrainian PRISM cu suportul Black Sea Trust for Regional Cooperation. Asociația pentru Politica Externă a fost partener regional în Moldova.