Pavel Filip poate reprezenta un nou studiu de caz. Când a preluat conducerea Guvernului, Moldova era într-o situație dramatică. Revolte, colaps financiar, instabilitate politică, instabilitate în domeniu bancar. Exista o criză majoră în fiecare domeniu.

Imediat, a sărit în ajutor România. A fost primit atât de premierul de la acea oră, Dacian Cioloș, cât și de Președintele Klaus Iohannis.

Mesajele date de la nivelul unu al statului român au fost de susținere totală. Puteți citi o radiografie a vizitei de la acel moment, puteți regăsi mesajele date de oficiali în acest link.

România a luat-o la acel moment pe cont propriu. A acordat un ajutor financiar de 165 milioane de euro. A ieșit oarecum din strategia marilor puteri din UE și a acordat ajutorul financiar. Imediat după acea, statul român a făcut lobby-ul necesar, s-a concentrat să convingă marile puteri și a reușit să scoată Moldova și Guvernul Filip din izolare. Desigur, noi nu ne uităm peste Prut așa cum se uită nemții sau francezii, avem o altă relație, avem alte sentimente și asta se vede cel mai bine în situațiile de criză.

Pavel Filip a fost un premier bun, a avut câteva rezultate notabile, a făcut câteva reforme în administrație, a stabilizat sistemul bancar, a reușit să ducă mai departe Acordul de Asociere. A primit și aprecieri de la Comisia Europeană. Vezi aici.

Premierul moldovean a fost sprijinit în tot acest timp de PDM și Vlad Plahotniuc. Șeful de atunci al PDM, Plahotniuc, a avut rol de paratrăsnet. Nemulțumirile politicienilor nu se îndreptau spre Filip, ci spre fostul șef al democraților. Premierul era ferit de atacurile politice, ba mai mult, nu trebuia să își bată capul atunci când Guvernul avea nevoie de susținere în Parlament, nu făcea el negocierile, nu căuta voturi. De toate aceste lucruri se ocupau Candu, Plahotniuc și cei din staff-ul partidului.

Filip a reușit să își creioneze o imagine bună, de tehnocrat, un om care crede în valorile occidentale, un pro-european.

Iată însă că Pavel Filip politicianul s-a transformat. Deodată, valorile europene sunt lăsate deoparte și s-a hotărât să intre în alianță cu pro-rusul Igor Dodon. Jocul pe care îl face acum fostul premier n-are decât un beneficiar. Unul singur câștigă în urma demersului făcut de Filip și acesta este Igor Dodon. PDM nu va supraviețui acestei alianțe. Chit că acum primește câteva portofolii de miniștri, soarta partidului s-a jucat în momentul în care s-a făcut deal-ul cu PSRM.

Fostul premier pro-european acceptă să fie folosit de Dodon pentru consolidarea imaginii acestuia. După ce PDM va fi primit la guvernare, președintele în funcție va putea adopta un discurs în plan intern prin care să puncteze faptul că vrea relații bune cu vestul, că vrea să folosească experiența și deschiderea lui Filip în consolidarea relațiilor cu cancelariile din vest. Președintele pro rus, care este deja în campanie electorală, va încerca să creeze impresia că vrea relații bune nu numai cu Federația Rusă, ci și cu UE, încercând să pară actorul politic de ”centru”, rațional.

Dodon a baleat tot timpul între mesaje de genul: să rupem Acordul cu UE și să avem relații bune cu UE. În turul 1 din alegerile prezidențiale trecute amenința cu ruperea Acordului. În turul doi, când avea nevoie de voturile electoratului moderat, retracta acele declarații și susținea că Republica Moldova are nevoie de UE.

Mai nou, teza lui Dodon este cea mult cunoscută: ”marea Europă, de la Lisabona la Vladivostok”. Aici se cantonează președintele moldovean cu discursul și, după izolarea impusă guvernului său de către UE și România, are interes să arate în fața propriului electorat că el este” politicianul cel bun”, care joacă pe cartea diplomației.

Dodon are nevoie și de voturile electoratului PDM în viitoarele alegeri prezidențiale. Acesta este un alt motiv pentru care l-a atras pe Filip în această alianță. Speră ca electoratul democrat să îl urmeze pe Filip și să voteze în consecință de cauză.

Președintele în funcție face totul pentru a mai câștiga un mandat. Din punct de vedere politic el poate fi înțeles. Își joacă cartea și o face bine.

Cel care joacă prost este Pavel Filip. Am spus că PDM și-a semnat sfârșitul și că partidul nu va mai avea viitor. Din păcate, Pavel Filip se decredibilizează total când acceptă acest joc, când acceptă să fie folosit de Igor Dodon. Fostul premier ar trebui să știe că experiența lui și relațiile pe care le are în vest nu vor conta. UE a decis să izoleze Republica Moldova și Filip nu va putea schimba asta. Dodon a încălcat pactul făcut la învestirea Guvernului Sandu și nimeni nu mai este dispus să facă altă înțelegere cu el. Cât timp PSRM va conduce țara, cât timp președintele în exercițiu se va afla la putere, relațiile UE-Republica Moldova vor fi extrem de reci. Filip nu le poate încălzi și știe acest lucru. Pe surse, se știe că Filip a făcut o vizită la București, înainte de semnarea acordului cu socialiștii lui Dodon și i s-a spus că Dodon este nefrecventabil. Poate la un moment dat vom afla mai multe despre acest episod chiar din gura fostului premier.

Din premierul pro-occidental Filip se transformă în aliatul pro-rușilor. Avem aproape același tip de comportament ca al lui Iurie Roșca, care din ”unionist” a devenit peste noapte omul Moscovei. Timpul ne-a dovedit că Roșca a fost infiltrat încă de la bun început. Nu cred că în cazul lui Filip vom afla vreodată că a fost un infiltrat, ci doar faptul că a ajuns să se predea cu arme și bagaje în mâna lui Dodon, ca să facă pe plac unor oportuniști din partid, care nu pot face politică dacă nu au niște pârghii de făcut bani.

Filip nu poate invoca în apărarea sa faptul că și Maia Sandu a făcut alianță cu Dodon.

Timpul ne-a arătat că alianța între forțele pro europene și Dodon a fost o greșeală. Președintele pro rus s-a folosit de acea alianță pentru a câștiga puterea totală în stat. Faptul că am văzut cu toții cum Dodon preia toate pârghiile și își dezvoltă propriul regim, trebuiau să fie semnalele de alarmă, pentru ca o greșeală de tipul celei făcute anul trecut să nu se mai repete.

Filip nu are nicio circumstanță atenuantă și nu poate invoca ca scuză alianța de atunci, mai ales acum când contextul este altul,  alegerile prezidențiale care se apropie. A plecat să susțină omul Moscovei și punct.

Probabil, Filip nu va fi ultimul politician care va dezamăgi România. Au mai fost și înaintea lui, vor mai urma și alții. Se pare că, într-adevăr, sunt puțini oameni de caracter, puternici, care să își asume un drum drept și care să facă politică făcând compromisuri, dar fără să se compromită!

Sursa: hrituc.ro