Pe 16 septembrie se împlinesc cele 100 de zile de când Guvernul Sandu a depus jurământul în fața Parlamentului. Maia Sandu va veni cu un raport în fața cetățenilor pentru a-și prezenta realizările. Putem spune că perioada de grație s-a terminat. ”Lunile de miere”, în care cetățenii sunt mult mai indulgenți cu guvernarea, s-au terminat. Au fost 100 de zile grele, în care s-a putut observa cum ”jucătorii” politici din alianță se așază în teren și încearcă să se poziționeze pentru viitor. Alianța PSRM-ACUM guvernează împreună, doar că decontează separat reușitele și nereușitele și asta pentru că electoratele celor două forțe sunt total diferite. Este o alianță de conjunctură, o alianță contra naturii, dar pe care unii au văzut-o ca pe o soluție de moment.

În această perioadă, a celor 100 de zile, au fost două planuri mari pe care ACUM-PSRM au mers sau cel puțin așa au lăsat impresia: capitolul extern și dezoligarhizarea.

 

1) Primul plan – Capitolul extern

 

Fiecare tabără a încercat să arate că face un pas în spate și că dorește îmbunătățirea relațiilor cu Federația Rusă, respectiv UE. Și PSRM și ACUM au vrut să ofere cetățenilor un armistițiu pe problemele geopolitice.

Probabil, la Berlin și la Moscova s-a luat decizia ca fiecare tabără să arate deschidere una față de cealaltă, să se facă câteva gesturi diplomatice pentru ca cetățenii să vadă deschiderea de care beneficiază guvernanții din Moldova. Aici putem nota, vizita ministrului de externe la Moscova, Primirea ministrului Apărării la Chișinău, primirea lui Dodon la Bruxelles.

Actorii politici pro-europeni au început să arate deschidere către Federația Rusă. Au trecut peste pozițiile rigide, nu mai vorbesc despre trupele GOTR și îi recunosc Federației Ruse rolul de stat mediator, conform celor spuse de Popescu, pe contul de Facebook.

 

”Referitor la problematica reglementării transnistrene și rolul Federației Ruse, ca stat mediator în acest proces, am reiterat prioritatea retragerii trupelor ruse dislocate în regiunea transnistreană, prezența cărora pe teritoriul Republicii Moldova contravine principiului neutralității stipulat în Constituția țării”

 

Președintele Dodon a fost primit la Bruxelles. S-au făcut poze, s-au dat mesaje diplomatice și s-a punctat astfel susținerea pe care o are Moldova.

Ieri, aproape de finalul celor 100 de zile, Comisia Europeană a transmis un comunicat prin care salută ”reformele democratice esențiale” făcute.

Mogherini a spus:

”Noul guvern al Republicii Moldova a demarat un program important de reforme, menit să consolideze democrația și statul de drept în această țară. Sperăm că autoritățile își vor onora angajamentele asumate și vor pune în aplicare Acordul ambițios dintre UE și Moldova, în beneficiul cetățenilor noștri. La nivelul UE, ne afirmăm disponibilitatea de a continua să acordăm asistență și sprijin Republicii Moldova în acest proces fiindcă prețuim foarte mult prietenia noastră”

a declarat Comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea. Johannes Hahn, a adăugat:

 

”Am reluat deja, din luna iulie 2019, plățile de sprijin bugetar; de asemenea, am semnat cu guvernul acorduri de finanțare privind dezvoltarea locală durabilă și statul de drept care vor permite implementarea programelor menite să ofere cetățenilor Republicii Moldova beneficii concrete. Suntem pregătiți să ne intensificăm și mai mult sprijinul financiar și consilierea, ca răspuns la programul solid de reforme al guvernului. Toate acestea sunt semnale clare ale aprecierii noastre cu privire la măsurile luate deja și constituie o încurajare oferită autorităților de a continua pe calea ambițioasă a reformelor”.

 

Toate aceste semnale vin acum, ca un ajutor la adresa Guvernului Sandu. Este o susținere arătată deschis de către înalții reprezentanți ai Bruxelles-ului. Este și normal să fie așa. Comisia Europeană e la final de mandat, trebuie să bifeze un succes, noul proiect început în Moldova, parteneriatul PSRM-ACUM, este făcut sub oblăduirea UE, la inițiativa ruso-germană.

Comisia punctează, își asumă un succes, ajută guvernarea Sandu-Dodon și mai mult lasă un ”spațiu diplomatic” și față de fosta guvernare, căreia îi recunoaște meritele în reformele din sectorul economic și bancar.

 

2) Al doilea plan – dezoligarihizarea

 

Maia Sandu și Guvernul său au promis că vor dezoligarhiza statul, că vor angaja profesioniști, oameni integri, pe bază de concurs, că vor eradica corupția. Știu că mesajele din campanie sunt întotdeauna ”exagerate”, pentru a putea capta electoratul, doar că este o mare discrepanță, o uriașă prăpastie între ce s-a promis și ce s-a realizat.

Faptul că Dodon și-a numit cum și-a numit oamenii, faptul că Năstase și Popescu în prima zi și-au adus cumetrii și i-au instalat pe funcții, numirile din fruntea Parchetului Anticorpuție, din fruntea CCM, din fruntea SIS nu se pot numi acțiuni de deoligarhizare.

Maia Sandu trebuie să vină cu un raport complet prin care să spună care sunt măsurile de dezoligarhizare luate până acum, să explice unde au fost erorile. Altfel nu va putea combate imaginea precum că Dodon acaparează instituțiile cheie din statul moldovean, iar procesul de dezoligarhizare este de fapt un proces de ”dodonizare”.

Deocamdată, imaginea reală din Moldova este total diferită de cea comunicată chiar și de oficialii UE, al căror interes, acum pe final de mandat, putem să îl înțelegem. Până la urmă a fost o singură reformă, dacă putem să îi spunem așa, schimbarea legii electorale, revenirea la votul proporțional. Fie vorba între noi, sistemul mixt este un sistem de vot pur democratic și probabil dacă n-ar fi fost introdus de Plahoniuc împreună cu Dodon, nimeni nu l-ar mai fi contestat.

În rest, de la Chișinău nu s-au văzut măsuri sau reforme adoptate, ci încercarea de a ocupa un spațiu lăsat liber, multe mesaje politicianiste, actori principali care fac jocuri ieftine de PR, propagarea unor mesaj revanșarde.

S-a văzut foarte puțin din viziunea economică a Guvernului Sandu, aproape deloc. Nu știm ce propune exact Guvernul Sandu, s-au adoptat niște măsuri contradictorii, s-a decis impozitarea ”tichetelor de masă”, s-a crescut TVA în HORECA, s-a renunțat la programele Prima Casă și Drumuri Bune. S-ar putea ca într-adevăr să nu existe fondurile necesare, să fie anumite impedimente. Atunci, dacă este așa, Guvernul trebuie să vină să prezinte situația și viziunea sa.

Așteptăm raportul pe care îl vor face oficialii, poate vom vedea acolo că s-a făcut mai mult decât s-a comunicat și că realitatea este alta decât percepția publică de la acest moment. Până atunci, opinia  publică nu poate să își formeze părerea decât după ce se vede.