Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american Donald Trump a făcut, la sfârşitul săptămânii trecute, o vizită în trei state foste sovietice - Ucraina, Republica Moldova şi Belarus- pentru vedea care este situaţia la graniţa de est a aliaţilor săi cu Rusia, scrie Viorica Marin în„Adevărul”.

John Bolton s-a aflat, săptămâna trecută, în turneu în Europa de Est, pe fondul unei înfruntări prelungite între Moscova şi Washington, cu scopul de a sonda terenul pentru a găsi puncte slabe în apropierea frontierelor Rusiei. SUA caută cel mai probabil ocazii de a-şi mări influenţa în Ucraina, Belarus şi R. Moldova, ca pârghie de presiune asupra Rusiei, deşi capacitatea Washingtonului de a proceda astfel va varia de la ţară la ţară. Unii analişti spun că oficialul american a sondat terenul să vadă pe unde va trece noua Cortină de Fier, ce state vor rămâne dincolo de ea.

Unde se plasează Ucraina

Consilierul pe probleme de securitate naţională John Bolton a vizitat Ucraina pe 27 august ca parte a unui efort de a „evidenţia sprijinul american pentru suveranitatea, integritatea teritorială şi calea euro-atlantică ale Ucrainei", conform ambasadei SUA la Kiev. Cu această ocazie, îÎntr-un interviu pentru Radio Europa Liberă , Bolton a declarat că „la Marea Neagră sunt aliaţi ai noştri în NATO şi noi ne aşteptăm să vedem că va fi păstrat accesul liber la Marea Neagră pentru toate statele din regiune care folosesc Marea Neagră, la fel cum vrem să fie şi în Marea Baltică, şi în zona arctică, şi acestea sunt subiecte în care purtăm discuţii dificile cu ruşii (...) Statele Unite îşi vor apăra interesele în întreaga lume şi pe cele ale aliaţilor noştri", a mai spus oficialul American. Bolton a precizat că „Statele Unite au un interes strategic la Marea Neagră". „ Noi am vrea să vedem aici o Ucraină liberă şi suverană, care îşi controlează întregul teritoriu", a subliniat el.

Dar la câteva ore după plecarea lui Bolton, informaţii contradictorii au venit dinspre Washington. CNN şi Politico. com informau că preşedintele SUA, Donald Trump, analizează posibilitatea de a limita asistenţa militară alocată Ucrainei, generând preocupări referitoare la eficienţa acţiunilor de contracarare a Rusiei. Statele Unite oferă Ucrainei asistenţă militară în valoare de 250 de milioane de dolari, în contextul acţiunilor de contracarare a Rusiei. Însă preşedintele Donald Trump a cerut echipei pentru securitate naţională de la Casa Albă să reanalizeze programul de finanţare intitulat „Iniţiativa de Asistenţă pentru Securitate", pentru a se asigura că fondurile sunt utilizate în interesul cel mai bun al Statelor Unite.

Conform surselor citate, Donald Trump analizează de câteva săptămâni posibilitatea opririi finanţării. Consilierii prezidenţiali americani cred că ideea opririi finanţării va genera critici în Congresul SUA. Trump a părut să minimizeze ingerinţele ruse în Ucraina, propunând recent readmiterea Rusiei în Grupul ţărilor puternic industrializate. Rusia a fost exclusă din G8 după anexarea provinciei ucrainene Crmeea, în 2014.

R. Moldova, sub lupă

Din Ucraina, consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui Trump s-a deplasat în Republica Moldova. Bolton a vizitat R. Moldova la scurt timp după ce partide proeuropene şi rusofile au ajuns la un acord de împărţire a puterii în ţară, un câmp de bătălie pentru influenţă între Occident şi Kremlin. Coaliţia de guvernare este totuşi instabilă, fiindcă partidele nu au convenit să împartă puterea decât pentru a-şi elimina inamicul comun, Partidul Democrat condus de oligarhul Vlad Plahotniuc.

În consecinţă, partenerii de coaliţie au viziuni profund diferite în sfera politicii externe, socialiştii favorizând integrarea cu Rusia şi blocul ACUM preferând integrarea occidentală. Aşadar, orice sprijin din partea lui Bolton pentru a încuraja sau conserva orientarea occidentală a guvernului va fi esenţial de urmărit, notează Stratfor. În ajunul vizitei lui John Bolton, Nicolae Negru, de la publicaţia de peste Prut „Ziarul NAȚIONAL", scria că administraţia americană ar fi alarmată de întărirea influenţei ruse în Republica Moldova în urma constituirii alianţei ACUM-PSRM şi vizitei ministrului rus al Apărării, Serghei Şoigu, pe care analistul a numit-o „una demonstrativă".

„Vizita lui Bolton este mai curând un semnal de îngrijorare faţă de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, decât de constatare a unei situaţii fericite, şi răspunsul pe care l-a dat Bolton privitor la utilitatea încheierii unui acord de cooperare militară între Rusia şi Republica Moldova este semnificativ. Oficialul american a spus că speră ca Chişinăul să nu ia decizii care, iarăşi, să aducă prejudicii independenţei ţării. Acesta este curând un semnal de îngrijorare faţă de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova... Atunci când s-a referit la problema transnistreană, Bolton a spus că această problemă trebuie rezolvată în aşa fel încât Republica Moldova să-şi determine soarta fără vreo influenţă din exterior, iarăşi, o aluzie la încercările Rusiei de a-şi spune cuvântul privitor la extinderea Uniunii Europene sau NATO spre Est".

La Chişinău, consilierul american pe probleme de securitate naţională, John Bolton, s-a întâlnit şi cu preşedintele Igor Dodon. Într-o postare pe Facebook, liderul pro-rus a precizat că i-a dat asigurări consilierului Bolton că va cultiva în continuare relaţiile bune atât cu Occidentul, cât şi cu Rusia, şi şi-a exprimat dorinţa de a avea întâlniri la vârf cu conducerea Statelor Unite, luna viitoare. În opinia lui Nicolae Negru, Washingtonul are o atitudine prudentă faţă de asigurările care vin din partea politicienilor moldoveni:„E cu certitudine o atitudine, să zicem, atentă şi Washingtonul nu va fi de acord în cazul în care această guvernare va admite consolidarea influenţei ruse în Republica Moldova. Deci, această alianţă este acceptată numai în măsura în care este realizat un program de integrare europeană, şi nu de integrare eurasiatică", spune analistul, citat de europa liberă.

Vizita Maiei Sandu la Washington, amânată

Un semn că nu a fost prea mulţumit de ceea ce a găsit la Chişinău ar putea fi amânarea vizitei premierului moldovean pro-european Maia Sandu, la Washington.

Guvernul de la Chişinău a anunţat că vizita premierului Maia Sandu în Statele Unite, programată pentru perioada 31 august-4 septembrie, a fost amânată. Motivul invocat în comunicatul de presă este că s-a schimbat agenda secretarului de stat american Mike Pompeo, cu care urma să se întâlnească Maia Sandu. „Oficiul Secretarului de Stat ne-a cerut o altă opţiune de timp şi în prezent se lucrează pentru a găsi o dată potrivită pentru ambele părţi", se arată în comunicat. Documentul mai sugerează că problemele fundamentale ale relaţiei bilaterale cu Statele Unite au fost deja discutate cu ocazia vizitei de săptămâna aceasta la Chişinău a consilierului american pentru securitatea naţională, John Bolton.

Bolton este oficialul American de cel mai înalt rang care a fost în Belarus în ultimele două decenii. Deşi fostul stat sovietic rămâne ferm ancorat pe orbita Rusiei, recentele certuri dintre cele două ţări pe tema livrărilor de petrol e posibil să fi creat o deschidere pentru SUA pentru a încerca să-şi extindă legăturile economice şi energetice acolo. Bolton şi liderul Belarusului Aleksandr Lukaşenko au discutat despre o gamă largă de probleme, însă nu au luat nicio decizie concretă, scrie AFP, citându-l pe Bolton.

Aşa că până una alta, din perspective întăririi securităţii aliaţilor săi de la frontiera cu Rusia, SUA îşi vor extinde prezenţa militară în Polonia. Cele două ţări au convenit amplasamentul trupelor americane suplimentare ce vor fi desfăşurate pe teritoriul polonez, a declarat vineri ministrul apărării, Mariusz Blaszczak. Polonia şi SUA au semnat în iunie un acord prin care numărul militarilor americani staţionaţi nepermanent pe teritoriul polonez va fi suplimentat cu 1.000 faţă de media actuală de 4.500 în cadrul unei rotaţii a forţelor NATO.