Analiștii de la EUvsDisinfo, proiectul pilot al Grupului de lucru Est StratCom al Serviciului European de Acţiune Externă, înfiinţat în 2015 pentru a răspunde mai bine la campaniile de dezinformare ale Federaţiei Ruse care afectează UE, descifrează acțiunile Rusiei în operațiunea “criza gazului” din Republica Moldova.

Studiu de caz: acțiunile prin Gazprom. Discursul oficial al gigantului guvernamental în criza gazului furnizat Republicii Moldova a fost “business”, dar în spate, “instituţiile media pro-Kremlin au avut misiunea de a sublinia, într-o campanie de dezinformare”, că totul este din cauza politicii pro-europene a Guvernului Sandu, scrie newstrack.ro.

„Compania de stat Gazprom a majorat preţurile pentru livrările de gaz către compania comună ruso-moldovenească de gaze Moldovagaz de la 550 la 790 dolari pe mia de metri cubi şi a redus cantitatea de gaz cu aproximativ o treime. Moldova a declarat stare de urgenţă şi a început să importe gaze din alte ţări, cu asistenţă UE, după ce contractul cu Gazprom a expirat la sfârşitul lunii septembrie, se arată în prefața studiului celoro de la EuvsDisinfo.

Potrivit purtătorului de cuvânt al preşedintelui Putin, Dmitri Peskov, „Gazprom a oferit un preţ corect, bazat pe o decizie comercială”. Dar, declarațiile oficiale sunt “împachetate” cu alte naraţiuni principale vehiculate de ecosistemul media pro-Kremlin care încearcă să explice de ce s-a dezvoltat criza gazelor, cine a fost vinovat pentru aceasta şi ce a fost necesar pentru a o rezolva.

Promovarea de conspirații de genul: “Rusofoba Maia Sandu, pionul Occidentului împotriva Rusiei”

Cea mai răspândită narațiune a campaniei de dezinformare este: „Contractele au expirat, acum rusofoba Sandu trebuie să plătească”. Contextul este legat de faptul că Kremlinul şi-a pierdut aliatul loial din conducerea Republicii Moldova, fostul preşedinte Igor Dodon, în 2020.

Acum, politica orientată spre reformă a actualului preşedinte Maia Sandu şi a guvernului său trebuie să vină cu un preţ, în viziunea Kremlinului.   

Unele naraţiuni promovate de mass-media de stat ruse sunt construite în jurul ideii că Occidentul înconjoară Rusia şi creează o conspiraţie împotriva ei. Exemplele includ aceste citate din Rossiya 1, televiziunea de stat rusă: „Moldova rusofobă este un pion în jocul de şah al Washington-ului şi Bruxelles-ului” şi „Sandu joacă împreună cu Kievul rusofob când se alătură Platformei Crimeei. Sandu trebuie să plătească preţul şi să fie pedepsită pentru asta.” 

În ofensivă s-au aflat în special publicaţiile de stat ruseşti din Moldova, cum ar fi versiunea locală a agenţiei de presă Sputnik sau Komsomolskaya Pravda, cel mai mare ziar din Moldova, care este deţinut de ruşi. Titlurile din Sputnik au inclus aceste exemple: „Nu poţi scuipa în faţa unei ţări de la care ceri o reducere la preţul pentru furnizarea de gaze” sau „Nu poţi obţine un preţ bun la gaz, declarând indirect război Rusiei”.

Cel mai mare impact pe Facebook l-a avut, însă, un materiqal conceput de Komsomolskaya Pravda, care a întrebat dacă este în regulă să „muşti ursul rus şi apoi să ceri o reducere pentru preţul la gaz”. Publicaţia le spune cititorilor: „Decizia luată: gazul este de două ori mai scump decât înainte”. O subnaraţiune susţine că „Moldova este victima rusofobilor occidentali”.  

Transnistria, băgată în operațiunea de dezinformare

Alte naraţiuni răstoarnă logica „e vorba doar de bani”, omiţând cine a crescut preţurile la gaze şi a redus volumele. În naraţiunile prezentate de mai multe instituţii media din Rusia, inclusiv Izvestiya, NTV, Regnum, Fondsk.ru se arată că „Sandu a vrut să sugrume Transnistria/Sandu trebuie să dea asigurări cu privire la Transnistria”.

Realitatea este că regiunea Transnistria a acumulat o datorie de aproximativ 10 ori mai mare decât suma cerută de Gazprom de la Moldovagaz. În schimb, Gazprom nu a formulat vreo solicitare care să privească Transnistria.  

Ajutorul european enervează Kremlinul. Operațiuni de ridiculizare

În octombrie, Moldova a privit către UE pentru ajutor, care venit în 28 octombrie sub forma a 60 de milioane de euro printr-un nou program de sprijin bugetar. Moldova a cerut ajutor în ceea ce priveşte importurile de gaze de la ţări precum Ucraina şi Polonia.   

Acest demers a fost ridiculizat în dezinformarea răspândită de instituţiile pro-Kremlin. Canalele cheie de televiziune rusă de stat au dat tonul: programul emblematic al lui Rossiya 1  – „60 Minut” a etichetat cererea de  ajutor formulată de Moldova către Ucraina ca fiind „ridicolă, ţinând cont de faptul că Ucraina îngheaţă”.

Promisiunea Ucrainei de a da gaz Moldovei a fost etichetată drept „discuţii politice, nu afaceri”, în timp ce postul TV al forţelor armate ruse Zvezda a numit decizia Moldovei de a cumpăra gaz de la altcineva în afară de Gazprom „o cacealma”.  

În ecosistemul pro-Kremlin, teoriile transmise de instituţiile media „cu greutate” sunt întotdeauna reproduse, regurgitate sau promovate de numeroase instituţii media sau platforme pro-Kremlin mai mici din Rusia şi din afara acesteia. Teoriile aprobate de partid ajung la publicul ţintă din întreaga lume în diferite limbi.  

„Guvernul Sandu se va prăbuşi”, o predicție cu un scop bine definit

Ideea că guvernul Sandu şi Moldova însăşi sunt pe punctul de a se dezintegra este un fel de naraţiune umbrelă care adună alte teorii pentru a demonstra inutilitatea alegerii unui guvern care nu urmează linia de la Moscova.

Specialiștii au identificat o serie de poveşti care susţin, de exemplu, că economia se va prăbuşi în curând, că urmează o criză sistemică, că administraţia nu va mai putea susţine funcţionarea societăţii, iar iarna care vine va fi devastatoare. Ce rol a jucat dezinformarea?

În primul rând, pentru publicul intern din Rusia, această dezinformare susţine naraţiunea că Rusia este o fortăreaţă asediată.

În al doilea rând, critica Ucrainei şi Poloniei a devenit aproape un reflex pentru Kremlin.

„În Republica Moldova, dezinformarea a crescut presiunea asupra autorităţilor moldoveneşti în timpul negocierilor privind gazele. A creat incertitudine cu privire la solicitările care vor veni în cadrul negocierilor. Un alt scop pare să fi fost acela de a crea incertitudine şi anxietate în societatea moldovenească, care a cerut autorităţilor să găsească o soluţie rapidă la criza gazelor, creând presiuni suplimentare”, arată analiza celor de la „EU vs disinfo”.

Jocul inteligent al Chișinăului

Comunicarea strategică a guvernului a fost, în comparaţie cu alte situaţii, mai proactivă, oferind populaţiei informaţii credibile, contactând UE şi partenerii şi prezentând soluţii specifice pentru public. Potrivit observatorilor moldoveni, precum Ion Preasca, redactor-sef al portalului economic Mold-Street.com, exista anumite motive să credem că această comunicare a contribuit la menţinerea calmului şi a limitat efectul dezinformarii.  

Naraţiunea de dezinformare care susţinea că „Moldova este marioneta UE şi SUA” a fost contracarată efectiv atât de conducerea Republicii Moldova, cât şi de UE, subliniind că deciziile vor fi luate mai întâi la Chişinău.

UE a oferit sprijin, inclusiv finanţare, dar ca răspuns la o solicitare a Republicii Moldova. În acelaşi timp, faptul că UE a oferit sprijin a fost folosit pentru a contracara dezinformarea legată de criza gazelor. Criza gazelor s-a rezolvat, deocamdată, prin încheierea unui nou contract pe cinci ani care include un mecanism de calcul al preţurilor. Lucrurile s-au calmat: gazul continuă să vină spre Moldova. Transnistria primeşte gaz şi îşi produce partea sa din energie electrică.

„O campanie de dezinformare promovată de instituţiile media pro-Kremlin a precedat acest rezultat şi a creat incertitudine cu privire la livrările viitoare de gaz. Guvernul Republicii Moldova a implicat opinia publică şi a contribuit la calmarea atmosferei. S-a mobilizat sprijinul UE şi al partenerilor. De data aceasta, dezinformarea nu a funcţionat”, concluzionează analiza citată.