Ministrul de externe Bogdan Aurescu a criticat joi poziția exprimată de omologul său rus, Serghei Lavrov, la reuniunea ministerială OSCE de la Stockholm, conform căreia în România și Polonia au fost instalate sisteme de apărare împotriva rachetelor care pot fi folosite pentru lovituri ofensive.

„Poziția exprimată de Federația Rusă în raport cu sistemul antirachetă amplasat în România, parte integrantă a sistemului de apărare antirachetă al NATO, este complet eronată, nu este nouă și face parte din retorica neconstructivă pe această temă, deja cunoscută încă de la momentul negocierii și încheierii, în 2011, a Acordului între România și SUA privind amplasarea în România a sistemului de apărare al Statelor Unite împotriva rachetelor balistice”, a transmis Bogdan Aurescu, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Șeful diplomației române participă joi și vineri la Consiliul Ministerial al OSCE, iar această poziție va fi exprimată și în discursul național pe care Aurescu îl va susține și care este planificat, în urma tragerii la sorți de către organizatori a ordinii vorbitorilor în cadrul Consiliului Ministerial OSCE, la finalul acestei zile sau în dimineața zilei de mâine.

„Poziția României, a SUA și a Alianței Nord-Atlantice a fost exprimată public și transmisă Federației Ruse de o manieră clară, fermă, în repetate rânduri, de-a lungul celor zece ani de la încheierea Acordului menționat: sistemul de apărare antirachetă al NATO, care include Facilitatea antirachetă de la Deveselu, are un caracter strict defensiv, utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU; sistemul nu este îndreptat împotriva Federației Ruse, vizând ameninţări cu rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune venite din afara spațiului euroatlantic; nu există niciun fel de intenție de transformare a sistemului de apărare antirachetă”, se mai arată în comunicatul citat.

Aceste aspecte se regăsesc inclusiv în Declarația finală a Summitului NATO de la Varșovia din 2016 (paragrafele 55-61 la http://www.mae.ro/node/36635). Astfel, la paragraful 55 al Declarației se arată clar: „Capacitatea este pur defensivă.”, iar la paragraful 59 se menționează că „Sistemul de apărare antirachetă al NATO nu este îndreptat împotriva Rusiei și nu va submina capacitățile strategice de descurajare ale Rusiei. Apărarea antirachetă a NATO este proiectată să apere împotriva potențialelor amenințări provenind din afara spațiului euroatlantic. Am explicat Rusiei de mai multe ori că sistemul BMD nu este eficient împotriva sistemului strategic al Rusiei de descurajare nucleară și că nu există nicio intenție de restructurare a acestui sistem pentru a avea în viitor o astfel de capacitate. Prin urmare, declarațiile ruse care amenință să țintească aliații din cauza BMD a NATO sunt inacceptabile și contraproductive.”

De altfel, textul Acordului (care este publicat pe site-ul MAE –http://www.mae.ro/sites/default/files/file/tratate/2011.09_scut_ro.pdf) prevede că sistemul de apărare antirachetă are o „natură exclusiv defensivă” (paragraful 7 din preambul), menționează scopul acestuia ca fiind „legitima apărare” (paragraful 8 din preambul) și subliniază explicit, în articolul VI paragraful 2 că „Părțile confirmă că Sistemul de Apărare împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite în România va fi utilizat exclusiv pentru scopuri de legitimă apărare, în conformitate cu dreptul internațional și cu principiile și normele care reglementează dreptul inerent de legitima apărare individuală si colectivă”.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu participă, în perioada 2-3 decembrie 2021, la cea de-a 28-a sesiune a Consiliului Ministerial al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa / OSCE, care se va desfășura la Stockholm.

Reuniunea Consiliului Ministerial al OSCE are loc pe fondul situațiilor tensionate generate de criza instrumentalizării migranților de la granița Belarus cu Polonia, Lituania și Letonia, conflictul din estul Ucrainei și cel din Nagorno-Karabah.

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, va solicita la ministeriala OSCE de la Stockholm creșterea eficienței în implementarea mecanismelor de soluționare a conflictelor prelungite din regiunea Mării Negre, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Sursa: caleaeuropeana.ro