Statele Unite și România vor anunța marți, în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26) planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, o centrală cu reactor modular de mici dimensiuni (SMR). Potrivit Case Albe, această centrală SMR este “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei.

„Parteneriatul va aduce tehnologia SMR în România, poziționând tehnologia americană în fruntea cursei mondiale pentru implementarea SMR”, mai informează administrația americană, citată de Calea Europeană

Acordul comercial va include o centrală NuScale cu 12 module, care va crea inițial peste 6.000 de locuri de muncă în SUA și în România, inclusiv locuri de muncă în cadrul sindicatelor, cu potențialul de a crea 30.000 de locuri de muncă în SUA și în România pe măsură ce proiectul se va dezvolta.

Implementarea tehnologiei SMR va contribui în mod important la decarbonizarea sectorului energetic și la un viitor net zero, conchide sursa citată.

Anunțul acordului vine după ce Agenţia de Comerţ şi Dezvoltare a SUA (USTDA) a acordat, la începutul anului, către Nuclearelectrica un grant nerambursabil în valoare de 1,277 milioane de dolari pentru finanţarea costului serviciilor de asigurare a asistenţei tehnice aferente identificării şi realizării unei evaluări preliminare a unor potenţiale amplasamente nucleare compatibile cu tehnologiile SMR (reactoare modulare mici) în România.

Acest nou acord între Washington și București vine să dezvolte un nou domeniu al cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral – cel al energiei nucleare civile. Această cooperare a devenit posibilă după ce președinții Statelor Unite și României au adoptat, în august 2019, la Casa Albă, o declarație comună prin care au încurajat “puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”.

Ulterior, România şi SUA au parafat la 9 octombrie 2020, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US.

Acordul istoric va pune bazele pentru ca România să utilizeze expertiza și tehnologia SUA cu o echipă multinațională care construiește unitățile de reactor 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă și unitatea de reactoare a reactorului 1.

Acest acord subliniază importanța parteneriatului strategic între Statele Unite și România și angajamentul reciproc pentru securitatea energetică în regiune, mai arată comunicatul citat. Proiectul în valoare de 8 miliarde de dolari va fi coordonat de compania americană AECom și va implica un consorțiu euro-atlantic format din companii din România, Canada și Franța. Tehnologia utilizată în dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 va fi CANDU 6, similar celei utilizate în prezent la unităţile 1 şi 2.

Ca parte a pledoariei pentru dezvoltarea energiei nucleare, președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene, în cadrul summitului european de la Bruxelles din 22-23 octombrie, să includă “cât se poate de repede, încă în această toamnă” energia nucleară și gazele naturale în actul delegat privind taxonomia pentru ca aceste surse de energie să fie “finanțabile prin bani europeni”. Șeful statului a afirmat că România este parte din grupul statelor europene care dorește să producă energie în centralele nucleare și că țara noastră va dezvolta centralele nucleare și rețeaua de gaz metan. România are interese strategice în această privință atât din perspectiva noului acord interguvernamental cu SUA pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Centrala de la Cernavodă, cât și din prisma rezervelor neexploatate de gaze naturale din Marea Neagră.