Apărare europeană, autonomie industrială, accelerare a vaccinării mondiale, lupta împotriva violenţelor asupra femeilor - acestea au fost principalele anunţuri din discursul anual privind starea Uniunii susţinut miercuri de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în faţa Parlamentului European, reunit la Strasbourg, relatează AFP, citată de Agerpres

O uniune a apărării

Un summit privind apărarea va fi organizat de preşedinţia franceză a Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al lui 2022, în condiţiile în care retragerea din Afganistan a relansat discuţiile privind autonomia europenilor.



Suveranitate tehnologică

Bruxellesul va propune o lege europeană privind semiconductorii pentru a apăra suveranitatea tehnologică a UE, în prezent dependentă de Asia în materie, şi în contextul în mai multe sectoare de activitate sunt paralizate de penurii.

Până în 2030, UE doreşte să producă 20% din semiconductorii din lume, respectiv o dublare a cotei sale de piaţă actuale.

"Accelerarea vaccinării mondiale"

Subliniind că la scară planetară "mai puţin de 1% din dozele de vaccin au fost administrate în ţările cu venituri reduse", Ursula von der Leyen a anunţat că UE îşi va dubla aproape donaţiile de vaccinuri către aceste ţări, la 450 de milioane de doze, până la mijlocul lui 2022.

O Europă a sănătăţii

O nouă autoritate, numită HERA, organizată în cadrul Comisiei Europene, va fi însărcinată să pregătească UE pentru viitoarele crize sanitare şi să investească în tehnologii medicale promiţătoare.

Un program Erasmus profesional

UE va lansa un nou program, ALMA, după modelul Erasmus, pentru a le oferi tinerilor fără loc de muncă sau fără formare "posibilitatea unei experienţe profesionale temporare într-un alt stat membru" decât al lor.

Reguli bugetare

UE va lansa "în următoarele săptămâni" o dezbatere asupra reformei regulilor bugetare europene care ar trebui să ducă la relaxarea lor.

Combaterea evaziunii fiscale

Bruxellesul va propune un proiect de lege care va viza profiturile ascunse în spatele unor societăţi-ecran pentru ca firmele să plătească "un impozit corect".

Munca forţată

Comisia Europeană va propune interzicerea vânzării în UE a produselor provenite din munca forţată, ceea ce ar putea implica producţia chineză în care este angrenată minoritatea musulmană uigură.

Violenţele împotriva femeilor

Bruxellesul va propune "înainte de sfârşitul anului" o lege privind lupta împotriva violenţelor asupra femeilor. "Este vorba despre prevederea unor sancţiuni eficiente, despre prevenire şi protecţie", a declarat Ursula von der Leyen.

Ajutor pentru Afganistan

Uniunea Europeană va furniza 100 de milioane de euro suplimentare în ajutor către organizaţiile umanitare prezente în Afganistan pentru a evita "o foamete şi un dezastru umanitar majore" în această ţară aflată în mâinile talibanilor de la jumătatea lui august. UE a anunţat deja în august creşterea de patru ori a ajutorului său umanitar în Afganistan şi în ţările vecine, la 200 de milioane de euro în 2021.

Mediu

UE va creşte cu 4 miliarde de euro până în 2027 contribuţia sa la finanţarea "acţiunii climatice" a ţărilor cele mai vulnerabile şi aşteaptă "un efort suplimentar" al SUA şi al "altor parteneri". UE s-a angajat deja să finanţeze 25 de miliarde de dolari pe an din cele 100 de miliarde pe an promise de comunitatea internaţională până în 2025.

Migraţie

La şase ani după afluxul de refugiaţi provenind din Siria care a luat UE prin surprindere, Ursula von der Leyen le-a cerut statelor membre să adopte reforma politicii de azil propusă în 2020 de Comisie, care bate pasul pe loc din cauză divizărilor profunde între Cei 27. "Vă invit de urgenţă, în această adunare şi în statele membre, să acceleraţi procesul", a spus ea.

Criticând un "atac hibrid pentru a destabiliza Europa", ea a denunţat şi "instrumentalizarea" de către Belarus a migranţilor, "puşi în avioane şi literalmente împinşi spre frontierele Europei".

Statul de drept

Politiciana germană a subliniat "hotărârea" sa de a apăra valorile europene, evitând în acelaşi timp să stigmatizeze Ungaria şi Polonia. Bruxellesul este angajat într-o dispută cu cele două ţări în chestiunile respectării deciziilor justiţiei europene, independenţei judecătorilor şi luptei împotriva corupţiei.

"Unele state membre au cunoscut o evoluţie preocupantă", dar "dialogul nu este niciodată închis", a spus şefa executivului comunitar.