Biroul Procurorului Public European condus de Laura Codruța Kövesi a semnat un acord cu Comisia Europeană care stabilește modalitățile de cooperare între Parchetul European și executivul european în scopul protejării intereselor financiare ale UE, informează EPPO într-un comunicat.

Acordul subliniază faptul că Comisia raportează către EPPO, fără întârzieri nejustificate, orice comportament infracțional cu privire la care EPPO își poate exercita competența, transmite Calea Europeană.

Pentru a accelera procesul, EPPO poate fi îndrumat către punctele de contact unice din cadrul direcțiilor generale relevante și al departamentelor echivalente ale Comisiei.

Negocierile privind bazele de date ale Comisiei au avut ca rezultat o listă convenită care face distincția între bazele de date la care EPPO va avea acces direct sau indirect. Acordul conține dispoziții practice pentru a asigura acest acces (puncte de contact, șablon facultativ, termen limită de răspuns din partea CE).

Acordul detaliază, de asemenea, raportarea din partea EPPO către CE în conformitate cu dispozițiile Regulamentului EPPO sau ale Regulamentului financiar. În cele din urmă, cu respectarea deplină a independenței fiecărei instituții, EPPO și Comisia vor coopera îndeaproape și în timp util în ceea ce privește aplicarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept în temeiul Regulamentului nr. 2092/2020.

Textul integral al acordului poate fi consultat AICI.

Biroul Procurorului Public European a fost lansat în mod oficial la 1 iunie, la Luxemburg. Lansarea EPPO a fost salutată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a precizat că instituția va supraveghea cu vigilență buna gestionare a fondurilor UE, inclusiv planul de redresare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro.

EPPO a fost înființat prin intermediul mecanismului de cooperare consolidată între statele UE, reunind 22 de state membre ale Uniunii, inclusiv România.

Parchetul European este responsabil cu anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor care afectează bugetul UE. Este primul parchet supranațional care investighează și urmărește penal următoarele tipuri de fraudă și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE:

frauda în materie de cheltuieli și venituri;
frauda în materie de TVA (dacă implică două sau mai multe state membre și un prejudiciu de cel puțin 10 milioane EUR);
spălarea de bani aferentă activelor provenite din fraudarea bugetului UE;
corupția activă și pasivă sau deturnarea de fonduri care afectează interesele financiare ale UE;
participarea la o organizație criminală în cazul în care scopul principal al activităților acesteia este săvârșirea de infracțiuni împotriva bugetului UE.
Acest nou organism al Uniunii poate, de asemenea, să ancheteze și să urmărească penal orice altă activitate ilegală care este „indisolubil legată” de o infracțiune împotriva bugetului UE.

Parchetul European își desfășoară investigațiile și urmăririle penale în deplină independență față de Comisie, față de celelalte instituții și organisme ale UE, precum și față de statele membre. Acesta completează activitatea altor organisme și agenții ale UE, cum ar fi OLAF, Eurojust și Europol, cooperând cu acestea, precum și cu autoritățile competente ale statelor membre care nu participă la Parchetul European. Se preconizează că EPPO va investiga, în cele din urmă, aproximativ 3 000 de cazuri pe an.

Instituit prin Regulamentul (UE) 2017/1939 din 12 octombrie 2017 și finanțat din bugetul UE, EPPO este primul parchet supranațional responsabil cu anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor. În structura sa actuală, 22 de state membre ale UE participă la această cooperare consolidată.

Condus de Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef european, Parchetul European dispune de un parchet central situat în Luxemburg, care este alcătuit din câte un procuror european pentru fiecare stat membru participant și din alte categorii de personal. În plus, procurorii europeni delegați situați în statele membre fac parte integrantă din acest organism independent.