Cel puțin 18 manifestanți au fost uciși duminică în Myanmar, după ce poliția a deschis focul asupra protestatarilor, aceasta fiind cea mai sângeroasă zi de la lovitura de stat a militarilor de la începutul acestei luni.

Bilanțul a fost comunicat de Biroul ONU pentru Drepturile Omului, iar decesele s-ar fi înregistrat în mai multe orașe ale țării, între care Yangon, Dawei și Mandalay, relatează BBC News.

Înregistrări video apărute duminică pe rețelele sociale arată protestatari care fug de poliție, baricade și câțiva oameni care zac plini de sânge. Sunt, de asemenea, cel puțin 30 de răniți.

Forțele de securitate au început încă de sâmbătă reprimarea dură a protestelor, după ce săptămâni de-a rândul oamenii au manifestat pașnic împotriva preluării puterii de către armată, la 1 februarie, când liderii guvernului, în frunte cu Aung San Suu Kyi, au fost arestați. Aung San Suu Kyi, laureată a premiului Nobel pentru pace, luptătoare pentru drepturile omului, nu a mai fost văzută în public de atunci.

Ciocnirile cu forțele de ordine au transformat Yangonul, dar și alte orașe din întreaga țară în adevărate câmpuri de luptă, puterea militară urmărind să zdrobească orice rezistență, scrie Washington Post.

Biroul ONU pentru Drepturile Omului a condamnat violențele împotriva protestatarilor și a subliniat că poporul are dreptul de a se aduna pașnic și de a cere revenirea la democrație. „Folosirea forței letale împotriva unor demonstranți pașnici nu poate avea vreo justificare potrivit normelor internaționale în materie de drepturile omului”, a declarat un purtător de cuvânt. 

Potrivit unor surse, peste 850 de manifestanți ar fi fost arestați numai săptămâna aceasta. 

Ce s-a întâmplat în Myanmar

Myanmar și-a declarat independența de Marea Britanie în 1948. În cea mai mare parte a istoriei sale moderne a fost însă sub dictatură militară. Restricțiile au fost ridicate parțial începând din 2010, iar în 2015 au fost organizate alegeri libere și în următorul an s-a instalat un guvern condus de fosta disidentă Aung San Suu Kyi, care ani de zile a stat sub arest la domiciliu. 

În 2017, militanți din grupul etnic Rohingya au atacat câteva posturi de poliție, iar armata și populația majoritar budistă au răspuns cu violență și abuzuri. Mii de etnici Rohingya ar fi murit și peste o jumătate de milion de oameni au fost obligați să se refugieze peste graniță, în Bangladesh. ONU consideră că acesta este un exemplu clasic de epurare etnică, iar Aung San Suu Kyi a fost criticată pentru lipsa de reacție și chiar acuzată că a fost de partea armatei.

La 1 februarie 2021, armata din Myanmar a preluat controlul asupra țării, iar Aung San Suu Kyi și alți lideri politici au fost arestați în cursul nopții. La câteva ore după aceste arestări, televiziunea armatei a confirmat că puterea militară declară stare de urgență pentru un an. Lovitura de stat a intervenit după tensiuni între guvernul civil și armată pe tema alegerilor legislative desfășurate în noiembrie 2020, care au fost câștigate din nou, în mod covârșitor (cu 83 la sută din voturi), de partidul condus de Aung San Suu Kyi. Lovitura de stat a fost dată chiar cu câteva ore înainte ca noul parlament să-și înceapă prima sesiune. Armata se pregătea cumva de această mișcare în forță și acuza de mai multe săptămâni că ar fi fost nereguli în desfăşurarea alegerilor, favorizate de contextul pandemiei.

Sursa: digi24.ro