Reuniunea Comitetul Executiv Româno-American pentru implementarea „Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor SUA staţionate pe teritoriul României” (Defense Cooperation Agreement – DCA) şi a „Acordului dintre România SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România” (Ballistic Missile Defense Agreement – BMDA) s-a desfășurat, în perioada 2-23 noiembrie, prin sesiuni virtuale de lucru, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Comitetul Executiv Româno-American, co-prezidat de Departamentul pentru politica de apărare, planificare și relații intrenaționale (DPAPRI) pentru partea română, respectiv de Comandamentul forțelor armate ale SUA din Europa (EUCOM) pentru partea americană, au finalizat luni, 23 noiembrie, lucrările subcomitetelor pe timpul unei sesiuni de lucru virtuale, reiterând astfel angajamentul ambelor părți de a continua cooperarea în domeniul apărării, care reflectă, în timp real, pozițiile României și ale SUA exprimate în luna octombrie prin semnarea, la data de 8 octombrie la Washington, a „Foii de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării, pentru perioada 2020-2030”.

Comitetul Executiv Româno-American coordonează și acţionează în privinţa chestiunilor de politică militară la nivelul ofiţerilor de execuţie, conform dispoziţiilor sau în sprijinul Comitetului Mixt Româno-American, organism de lucru bilateral de cooperare în domeniul apărării, al cărui co-președinte român este secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, Simona Cojocaru.

Subcomitetele de lucru, organisme auxiliare bilaterale constituite la nivelul Comitetului Executiv Româno-American pentru gestionarea problematicilor potrivit domeniilor de responsabilitate, au desfășurat sesiuni virtuale de lucru, în perioada 2-13.11.2020, pe timpul cărora s-au convenit de comun acord direcții viitoare de acțiune privind: îmbunătățirea cooperării bilaterale pe timpul desfășurării activităților curente în interiorul Bazei Militare de la Deveselu care găzduiește sistemul american de apărare antirachetă Aegis Ashore, extinderea bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii, exercițiile și antrenamentele în comun cu aliații și partenerii, dezvoltarea proiectelor de infrastructură sub egida Inițiativei SUA de descurajare europeană (European Deterrence Initiative – EDI) și alte aspecte de interes comun.

Semnarea, la 8 octombrie, la Washington, a foii de parcurs dedicat cooperării la nivelul apărării 2020-2030 de ministrul român al apărării naționale și de secretarul american al apărării a urmat unor evoluții concrete pe linia colaborării militare între România și SUA. În ultimele luni, România a primit vizitele mai multor generali de top ai armatei americane –  şeful Forţelor Terestre ale Armatei SUA, şeful Forţelor Terestre ale Armatei SUA dislocate în Europa și comandantul suprem al Forțelor NATO în Europa -, toate având ca element de greutate rolul României în asigurarea securității flancului estic al NATO și la Marea Neagră.

Mai mult, la o lună distanță de la semnarea acordului pentru apărare, România și SUA au organizat la Baza Mihail Kogălniceanu și la Capu Midia un exercițiu militar bilateral, Rapid Falcon, primul de acest fel la care forțele americane au participat cu sisteme de apărare HIMARS, cu care vor fi dotate și Forțele Terestre Române.

Cât privește extinderea bazelor de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, acestea sunt formulate ca obiective strategice și în Strategia Națională de Apărare a Țării. 

De altfel, România a primit săptămâna trecută vizita secretarului Forțelor Navale ale Statelor Unite ale Americii, care a efectuat o deplasare și la Baza Mihail Kogălniceanu.

Anterior, aflat în luna ianuarie la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, generalul John Hyten, locţiitorul preşedintelui Comitetului Întrunit al şefilor Statelor Majore ale Armatei SUA, a discutat cu ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, despre procesul de modernizare și extindere a bazei MK.

Ulterior, la finalul lunii mai a acestui an, Ministerul Apărării Naţionale a cerut încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

În ce privește Baza Aeriana de la Câmpia Turzii, o analiză publicată la jumătatea acestui an cu privire la bugetul Pentagonului pentru anul viitor arăta că SUA urmează să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, în ceea ce va reprezenta cea mai mare investiție într-un proiect militar american în Europa pentru anul 2021.

Nu în ultimul rând, SUA și România vor marca anul viitor împlinirea a zece ani de la semnarea acordului privind amplasarea sistemului american de apărare antirachetă Aegis Ashore pe teritoriul țării noastre.