Parlamentul European a aprobat miercuri Acordul de liber-schimb între Uniunea Europeană și Canada (CETA), ceea ce va permite intrarea provizorie în vigoare a acestui acord în lunile care vor urma.

Potrivit Reuters, 408 europarlamentari au votat pentru și 254 împotriva CETA, informează Agerpres.

Guvernul român a anunţat  în octombrie că, în urma semnării tratatului CETA, Canada a confirmat ridicarea vizelor pentru cetăţenii români în două etape. Premierul din perioada respectivă, Dacian Cioloş, a afirmat atunci că este "un moment important" atât pentru cetăţeni, cât şi pentru oamenii de afaceri, potrivit News.ro.

De la 1 mai 2017, cetăţenii români care au deţinut o viză canadiană temporară în ultimii 10 ani (Canadian temporary resident visa) sau care deţin, în prezent, o viză validă, valabilă pentru Statele Unite (valid US non-imigrant visa), vor putea să viziteze sau să tranziteze Canada pe baza unei autorizaţii electronice de călătorie (eTA) în loc de viză.

Vizele vor fi eliminate în totalitate începând din 1 decembrie 2017.

Votul este prevăzut pentru ora locală 12 (13 ora României), după trei ore de dezbateri în prezenţa comisarului european al Comerţului, Cecilia Malmström.

Dacă va fi adoptat, aşa cum este de aşteptat, o mare parte din CETA va fi aplicat provizoriu, începând din luna aprilie, până la ratificarea sa de toate Parlamentele naţionale şi regionale din UE, ceea ce va dura ani de zile.

Indiferent de rezultatul votului, opoziţia intensă faţă de tratat nu va rămâne fără consecinţe asupra politicii comerciale viitoare a Bruxelles-ului.

Sute de opozanţi ai tratatului, membri ai ONG-urilor sau partidelor de stânga, sunt aşteptaţi în faţa Parlamentului.

“Lumea ne priveşte”, a avertizat Malmström la sfârşitul lunii ianuarie. “Nu facem un pact cu diavolul (…). Vorbim de Canada, una dintre cele mai democratice ţări din lume”, a pledat ea în faţa valului de contestate.

Premierul canadian Justin Trudeau intenţionează să rostească un discurs în hemiciclu joi, a doua zi după vot.

Textul va elimina 99% dintre taxele vamale. În plus, prevede cooperarea în domeniul social, în cel sanitar şi în cel de combatere a încălzirii climatice.

Acordul Economic şi Comercial Global (CETA) este susţinut de majoritatea europarlamentarilor, în special de cei de dreapta, dar şi de liberali şi de majoritatea socialiştilor.

CETA este “răspunsul Europei şi Canadei la politica lui Donald Trump”, “un model pentru viitor, bazat pe cooperare, valori şi standarde comune”, a spus marţi germanul Manfred Weber, preşedintele grupului Partidului Popular European (PPE, dreapta), cel mai mare din PE.

Verzii, extrema-stângă, extrema-dreaptă şi unii socialişti vor vota împotrivă.

“CETA este, cu adevărat, ultimul acord al Lumii Vechi”, a subliniat socialistul francez Emmanuel Maurel. “Sunt prea multe incertitudini, prea multe riscuri, prea multe insuficienţe”, a adăugat el.

Delegaţia Socialiştilor şi Democraţilor (S&D, al doilea grup din PE) a fost divizată de dezbaterea privind textul, în condiţiile în care o parte dintre membrii săi, deşi puţini la număr, i se opun. Preşedintele grupului, italianul Gianni Pittella, s-a mulţumit să spună că este “bine”, însă “în număr personal”.

Ecologiştii, în frunte cu francezul Yannick Jadot, care vede în CETA un “risc major pentru crescătorii europeni de animale şi pentru sănătatea europeană”, sunt mai categorici.

Jadot critică şi tribunalele de arbitraj ce urmează să fie create după ce tratatul va fi aprobat definitiv. Aceste instanţe vor putea fi sesizate de o companie care îi cere despăgubiri unui stat, dacă acesta a implementat reglementări contrare intereselor sale.

Parlamentul regiunii francofone belgiene Valonia (sudul Belgiei – n.r.) şi-a exprimat îngrijorarea la sfârşitul lui octombrie 2016, ceea ce a dus la o scurtă rebeliune şi la o mini-criză diplomatică între UE şi Canada.

Însă, în cele din urmă, semnarea CETA a fost amânată numai cu câteva zile.