Pentru prima dată în aproape un deceniu, se așteaptă ca economiile tuturor statelor membre ale UE să crească pe întreaga perioadă de previzionare (2016, 2017 și 2018), potrivit previziunilor de iarnă din 2017, publicate de Comisia Europeană.

Aceste perspective rămân totuși umbrite de un nivel de incertitudine mai ridicat ca de obicei, arată executivul comunitar, într-un comunicat remis presei.

În zona euro, PIB-ul real este în creștere de 15 trimestre consecutive, ocuparea forței de muncă progresează într-un ritm încurajator iar șomajul continuă să scadă, deși rămâne peste nivelurile din perioada anterioară crizei. Consumul privat este în continuare motorul redresării. Creșterea investițiilor continuă, dar la un nivel modest, arată sursa citată.

Conform previziunilor de iarnă ale Comisiei Europene, publicate astăzi, se așteaptă ca în zona euro PIB-ul să înregistreze o creștere de 1,6 % în 2017 și de 1,8 % în 2018. În ceea ce privește PIB-ul total al UE, valorile au o traiectorie similară, creșterea fiind estimată la 1,8 % anul acesta și anul viitor.

Riscurile care planează asupra acestor previziuni sunt extrem de ridicate și, deși se pot înregistra evoluții atât pozitive, cât și negative, balanța, per total, prezintă o tendință descrescătoare, precizează sursa citată.

În 2017, creșterea economică a României este estimată la 4,4% din PIB

România ar putea înregistra în 2017 o încetinire a creşterii economice la 4,4% din PIB în 2017 și de 3,6% în 2018, potrivit Comisiei Europene.

Datele date publicității luni arată o îmbunătățire a prognozei față de cea din luna noiembrie 2016, de 3,9%.

Comisia avertizează, totodată, că deficitul buget al țării ar putea crește la 3,6% din PIB anul acesta, urmând să crească la 3,9% din PIB anul viitor.

„Cota standard de TVA a fost redusă cu un punct procentual începând cu ianuarie 2017, iar accizele suplimentare pe carburant și taxa pe construcții speciale au fost eliminate.

Bugetul pe 2017 adoptat de către noul guvern conține o serie de alte tăieri de taxe (în special eliminarea contribuiilor sociale pentru veniturile din pensii), la fel și creșteri ale cheltuielilor bugetare precum creșteri semnificative ale pensiilor și ale salariilor din sectorul public. Deficitul guvernamental este de așteptat să se mărească la 3,9% din PIB în 2018, urmare a unui an în care își vor face efectele creșterile semnificative de pensii prevăzute pentru luna iulie 2017.

Ca o consecință a relaxării fiscale, deficitul structural al României va crește de la aproximativ 0,5% din PIB și 2,5% în 2016 la aproximativ 4% în 2017 și 2018.

În pofida creșterii puternice a PIB-ului, ponderea datoriei publice a României raportată la PIB este de așteptat să crească de la 38% din PIB în 2015 la 42,3% în 2018, urmare a slăbirii poziției fiscale”, argumentează Comisia Europeană.

În ceea ce privește inflația, CE estimează că aceasta va reveni în teritoriul pozitiv în 2017 (1,6%) și va continua să crească până la 2,9% în 2018, grație cererii interne robuste, susținută de majorarea salariului minim pe economie în luna februarie.

„Riscurile la adresa inflației sunt orientate în sus de combinația dintre cererea internă solidă, creșterea salariilor și majorarea prețului petrolului pe piața internațională”, susține executivul comunitar.

Bugetul pentru 2017 a fost adoptat de Guvern, însă nu a fost votat încă de Parlament până la data publicării acestei previziuni, notează Comisia.

Sursa: caleaeuropeana.ro