Lidera opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, și-a exprimat marți “recunoștința” la adresa României și a președintelui Klaus Iohannis pentru sprijinul oferit în contextul manifestațiilor pro-democratice din această țară și demonstrațiilor împotriva regimului autoritar al lui Aleksandr Lukașenko, scrie Caleaeuropeana.ro

Tihanovskaia, care se află în azil politic în Lituania, a avut, marți, o intervenție online la o dezbatere organizată de Ambasada Republicii Lituania în România și Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning (CPC-EW) la sediul Institutului Diplomatic Român.

Aș dori să îmi exprim recunoștința la adresa prietenilor noștri români și a președintelui (n.r. – Klaus Iohanns) care, la 21 septembrie, împreună cu omologii săi polonez și lituanian, au semnat o scrisoare către comunitatea internațională pentru a-i ajuta pe belaruși să primească sprijin. Vechea zicală “un prieten la nevoie se cunoaște” nu a părut niciodată mai importantă pentru belaruși, în timp ce oameni inocenți sunt arestați și torturați pe străzile orașelor noastre. Țara noastră este condusă de un autocrat care a dat ordin pentru utilizarea violenței împotriva manifestanților pașnici. Ne bucură orice strop de solidaritate și simțim sprijinul României, Lituaniei și Poloniei“, a spus Tihanovskaia, care alături de opoziția democratică a câștigat săptămâna trecută Premiul Saharov pentru libertatea de gândire.

Nu cu mult timp în urmă, în 1989, România, Polonia și Lituania s-au aflat în aceeași situație. Astăzi, a sosit timpul și pentru Belarus să se descătușeze“, a spus ea, în încheierea mesajului său.

 

România a jucat un rol activ în poziția Uniunii Europene privind situația din Belarus, dezbaterea având loc și în contextul Declarației Comune semnate de președinții Lituaniei, Poloniei și României pentru sprijinirea unui Belarus democratic, document în care cei trei șefi de stat au solicitat Uniunii Europene să identifice măsuri de sprijin economic pentru Belarusul democratic.

Apelul celor trei președinți a fost materializat în concluziile Consiliului European special din 1-2 octombrie a.c., când liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au invitat Comisia Europeană să vină cu propuneri pentru sprijinirea acestei țări.

Anterior, România a oferit un sprijin de 100.000 de euro pentru susținerea societății civile și a jurnalismului independent din Belarus. De asemenea, ambasadorul român la Minsk s-a alăturat colegilor săi din UE și a vizitat-o, în semn de solidaritate, pe Svetlana Aleksievici, laureată a Premiului Nobel și membră a Consiliului de coordonare a opoziției democratice.

Totodată, într-un alt gest de solidaritate cu Polonia și cu Lituania, România a decis rechemarea la București, pentru consultări, a ambasadorului său de la Minsk. Lituania și Polonia au decis să recurgă la acest gest după ce Belarusul şi-a rechemat ambasadorii la Vilnius şi Varşovia pentru consultări ca urmare a sancţiunilor impuse de UE unor funcţionari belaruşi acuzaţi de fraudă electorală şi încălcarea drepturilor omului.

De asemenea, atât Senatul, cât și Camera Deputaților, au adoptat două declarații referitoare la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului în Belarus, documente prin care Parlamentul României îşi manifestă solidaritatea cu poporul belarus, solicită oprirea violenţei împotriva protestelor paşnice din Belarus şi consideră necesară “o reacţie mai articulată” din partea comunităţii internaţionale în eventualitatea în care situaţia nu va cunoaşte o ameliorare de urgenţă.

Nu în ultimul rând, România se numără printre țările care solicită includerea lui Aleksandr Lukașenko pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene.

Situația din Belarus s-a deteriorat în urma alegerilor prezidențiale din 9 august a.c., când opoziția democratică în frunte cu candidata Sviatlana Tsikhanouskaya și societatea civilă au acuzat regimul președintelui Aleksandr Lukașenko de fraudarea rezultatelor alegerilor.

Reprimarea violentă de către regimul autoritar de la Minsk a protestelor și manifestațiilor ce au urmat, precum și suspiciunea fraudării acestor alegeri, au determinat Uniunea Europeană să adopte o poziție de susținere a opoziției democratice și de adoptare a unor măsuri restrictive împotriva oficialilor regimului Lukașenko.

Există preocupări majore la nivelul UE și privind interesul Belarusului pentru dimensiunea energiei nucleare și siguranța nucleară, în condițiile în care punerea în funcțiune a centralei Astravets fără îndeplinirea condițiilor de siguranță reprezintă o amenințare majoră pentru regiune și implicit pentru Uniunea Europeană.

De asemenea, Uniunea Europeană a avertizat că o listă suplimentară de sancțiuni l-ar putea cuprinde și pe Aleksandr Lukașenko, al cărui nou mandat prezidențial este considerat ilegitim de către comunitatea occidentală, acestea fiind adoptate la 12 octombrie a.c.