Săptămâna trecută, secretarul apărării, Mark Esper, a anunţat că militarii americani din Germania vor fi reduşi de la 36.000 la 24.000. Din cei 11.900, aproape 5.600 vor fi repoziţionaţi în ţări NATO şi aproximativ 6.400 se vor întoarce în SUA. Militarii relocaţi în Europa vor ajunge în Belgia, Italia şi Polonia, a mai declarat acesta. Oficialul american a mai adăugat că, pe viitor, efective americane rotaţionale vor fi desfăşurate pe graniţa de est a NATO, în Ţările Baltice, Polonia şi regiunea Mării Negre.

Ambasadorul SUA în România, Adrian Zuckerman, a confirmat, vineri, la Eforie Nord, în cadrul unui eveniment al Ligii Navale a Statelor Unite, că „România va găzdui un număr substanţial de trupe americane suplimentare, ca rezultat al noii noastre politici strategice de apărare.”

România are deja aproximativ 1.500 de militari americani

În România sunt dislocaţi aproximativ 1.000 de militari americani în baza militară de la Mihail Kogălniceanu. Aceştia sunt organizaţi într-un grup de luptă, cu mijloace blindate şi chiar elicoptere de atac şi transport.

Misiunea principală a lor este de a descuraja orice acţiune agresivă în regiune, în special din partea Federaţiei Ruse, care în ultimii ani a trecut la o postură agresivă: războiul cu Georgia şi ocuparea unei părţi din teritoriul acesteia în 2008, anexarea ilegală a Crimeei în 2014, provocarea unui război civil în estul Ucrainei şi implicarea militară din Siria şi Libia.

Tot la Kogălniceanu mai sunt militari de logistică, acest loc fiind folosit de americani ca un nod de transport pentru rotirile din Afganistan.

La Deveselu, militarii americani au dislocaţi în jur de 200 de militari pentru operarea sistemului de rachete anti-balistice Aegis Ashore, care este pus la dispoziţia NATO.

Militari americani sunt şi la cele trei comandamente NATO de pe teritoriul nostru: comandamentul de divizie din Bucureşti, cel de brigadă de la Craiova şi unitatea de integrare a forţelor NATO de la Bucureşti. Rolul acestora este de a coordona forţele NATO dislocate în România şi ţările învecinate pe timpul exerciţiilor şi operaţiilor militare.

Acestor structuri care au permanent militari americani, li se alăture trupe care vin ocazional pentru exerciţii sau misiuni de poliţie aeriană. De exemplu, în Marea Neagră intră regulat nave militare americane pentru a descuraja orice acţiune ostilă din partea flotei ruse şi a executa antrenamente comune cu nave aliate şi partenere din regiune. Distrugătorul USS Porter a fost deja de trei ori în Marea Neagră de la începutul anului.

Piloţi şi tehnicieni americani vin în ţara nostră, de regulă în baza aeriană de la Câmpia Turzii, cu aeronave de luptă pentru a participa la exerciţii, dar şi pentru a ne sprijini în misiuni de poliţie aeriană.

Câţi militari americani ar putea fi dislocaţi suplimentar în România?

În primul rând trebuie lămurit de la început că în România vor veni trupe rotaţionale. Acestea se rotesc, după aproximativ nouă luni, iar militarii nu sunt însoţiţi de membrii familiei. Ei nu au nevoie de baze militare cu facilităţi deosebite, precum şcoli, spitale etc.

Primul pas este negocierea pentru completarea acordului de cooperare în domeniul apărării, unde se vor stabili numărul de forţe, tipul lor, misiunea, cadrul legal, nevoile de infrastructură, dar şi contribuţia financiară a ţării noastre.

De exemplu, Ambasada SUA din Polonia a anunţat, joi, că au fost finalizate negocierile pentru Acordul îmbunătăţit de cooperare în domeniul apărării (Enhanced Defense Cooperation Agreement - EDCA), pentru a putea suplimenta trupele americane.

Este imposibil să vină în România forţe navale americane, deoarece, conform Convenţiei de la Montreux, navele ţărilor care nu sunt riverane Mării Negre sunt condiţionate de tonaj şi timpul de staţionare (21 de zile maxim).

Forţele aeriene americane ar fi cele mai bine-venite, ţinând cont de faptul că aviaţia noastră are nevoie de ajutor pentru misiuni de poliţie aeriană şi ar fi net depăşită în cazul unui atac de la est. Un argument solid ar fi faptul că Forţele Aeriene Americane intenţionează pentru anul fiscal viitor investiţii de peste 200 milioane de dolari la Câmpia Turzii. O escadrilă de F-16, sau chiar F-15 sau F-35, ar însuma câteva sute de oameni dar ar descuraja nu doar un atac din partea Rusiei, dar şi incursiunile regulate în apropierea spaţiului aerian naţional.

Acum, România este ajutată de mai multe ţări, printre care şi SUA, pentru misiuni de poliţie aeriană.

Cu toate acestea, costurile pentru dislocarea forţelor aeriene este mare, aşa că demersul depinde şi de negocierea oficialilor români. Până acum, preşedintele Klaus Iohannis a spus că a discutat cu preşedintele Donald Trump despre suplimentarea militarilor americani, dar nu a făcut referire la tipul forţelor militare.

Referitor la forţele terestre, mai mulţi militari americani ar putea fi relocaţi chiar în baza de la Kogălniceanu, unde armata română face investiţii serioase, de aproximativ 2 miliarde de euro, pentru extindere şi modernizare.

Cel mai probabil, oficialii americani ar putea trimite în ţara noastră încă un grup de luptă întărit cu tancuri şi elicoptere, care ar însuma în jur de 1.000 de militari.

În Polonia vor fi dislocate şi forţe ISR, care ar fi binevenite şi la noi. Ne-ar ajuta pentru colectarea informaţiilor, dar ar fi şi un bun prilej de instruire în comun, ţinând cont de faptul că MApN are intenţia de a cumpăra mai multe tipuri de drone în viitorul apropiat, conform unei declaraţii a ministrului Nicolae Ciucă.

Acestora li se vor adăuga, de asemenea, militarii care vor completa structura viitorului Comandament al Corpului Multinaţional de Sud-Est, care-şi va avea sediul la Sibiu.

Sursa: monitorulapararii