Criza coronavirusului, inimaginabilă până deunăzi, și implicațiile sale socio-economice și medicale reprezintă cea mai mare încercare pe care Occidentul îl are de înfruntat de la cel de-al Doilea Război Mondial, scrie șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, într-un articol de opinie găzduit de publicația EU Observer și în care face un apel la unitatea occidentală, avertizând că o dezbinare ar echivala cu o “prăbușire”.

“Nu ne putem permite să acționăm divizat și nici să ne subminim democrațiile. Una dintre cele mai valoroase lecții pe care le învățăm acum este că instituțiile create în lumea liberală la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, precum NATO și UE, sunt supuse provocării în ceea ce privește capacitățile de luare a deciziilor rapide și solide. Oferirea unui răspuns credibil la provocările imediate și pe termen lung, în beneficiul și securitatea directă a cetățenilor noștri, necesită ajustări rapide și voință politică pentru a eficientiza capacitățile noastre de reacție rapidă”, scrie Aurescu.

Ministrul afacerilor externe este de părere că ceea ce trebuie să simtă cetățenii occidentali, într-o perioadă în care sunt împovărați de nesiguranță, este sentimentul că se pot bizui pe deplin pe instituțiile europene și euro-atlantice precum pe “propria familie foarte apropiată”.

Șeful diplomației română face astfel un apel la eficientizarea Uniunii Europene și a NATO în urma acestui test crucial reprezentat de pandemia cu noul coronavirus.

“Vom realiza că UE și NATO, dincolo de importanța și eficacitatea lor pentru scopul pe care îl servesc, formează o comunitate de valori care nu își permite să acționeze în mod divizat. Dacă încercarea actuală va fi câștigată de cele două părți ale Atlanticului împreună, avem nevoie de încredere reînnoită în Occident și în valorile democratice pe care le reprezintă. Acesta este motivul pentru care forța legăturii transatlantice este crucială pentru civilizația noastră occidentală. Trebuie să dovedim încă o dată că parteneriatul transatlantic are o valoare esențială pentru oamenii, comunitățile și afacerile noastre”, scrie Bogdan Aurescu.

Diplomatul român abordează și prospectiv perioada post-criză provocată de virusul SARS-CoV-2.

“După această perioadă de perturbare, conectivitatea globală trebuie revitalizată și consolidată (…) Clipele sacrificiu necesită un leadership real al gândirii și a acțiunii și sunt încrezător că o parte uriașă a soluției este reprezentată de consolidarea credințelor noastre democratice. Odată ce această criză va fi terminată, acestea nu trebuie diminuate sau abandonate, ci, dimpotrivă, întărite, încât vor conduce la reluarea istoriei occidentale”, spune ministrul de externe.

Bogdan Aurescu amintește deopotrivă că face parte din generația de cetățeni din Europa Centrală și de Est care au investit cele mai bune abilități pentru ca țările lor să se alăture instituțiilor europene și euro-atlantice, dar și din națiunea europeană care a experimentat efectul mortal al simbiozei dintre dictatură și privațiune.

“Trebuie să ne menținem umanitatea în fața costurilor sumbre și a tragediei inevitabile a acestei crize. Să ne amintim profund și colectiv ce susținem și reprezentăm. Să împărtășim întreaga responsabilitate în protejarea modului nostru de viață și a libertăților noastre democratice”, conchide șeful diplomației române.

Bogdan Aurescu este ministru afacerilor externe din noiembrie 2019, după ce anterior a mai deținut această funcție în perioada noiembrie 2014 – noiembrie 2015. Din 2016 până în 2019 a fost consilier prezidențial pentru politică externă al președintelui Klaus Iohannis. Este cunoscut în spațiul public și drept “eroul de la Haga” pentru rolul său în procesul privind delimitarea spaţiilor maritime în Marea Neagră din 2009, în care Curtea Internațională de Justiției a recunoscut jurisdicţia şi drepturile suverane ale României pentru o suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă de 9.700 de km. În perioada 2010-2011, Aurescu a fost negociator-şef pentru România al Acordului româno-american privind apărarea antirachetă şi al Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România şi SUA.