Bilanţul global al deceselor provocate de coronavirus a depăşit 74.000. Doar în Statele Unite, însă, s-au înregistrat peste 1.200 de morți, în ultimele 24 de ore, iar numărul total al celor care și-au pierdut viața a depăşit 10.000.

Sunt peste 367.000 de îmbolnăviri, în condițiile în care vârful epidemiei nu a fost atins încă.

La New York, oficialii iau în calcul îngroparea provizorie a victimelor într-un parc, până va trece pandemia.

„Cod 99!” Acesta este semnul, în limbaj medical, că încă un pacient are nevoie de resuscitare sau respiraţie artificială în camera de gardă a spitalului de la Universitatea de Medicină din New York. Fiecare minut aici e o luptă pe viaţă şi pe moarte cu boala. Coridoarele sunt pline de paturi în care bolnavii încearcă să supravieţuiască. Alți pacienţi infectaţi cu noul coronavirus sunt internaţi aici în fiecare zi, mulţi dintre ei în stare critică.

Dr Robert Fornonjy, șeful departamentului de medicină de îngrijire pulmonară și critică: „Este al cincilea sau al şaselea Cod 99. Este, de obicei, o urgenţă rară. Avem, cred, zece coduri 99 la fiecare 12 ore, cel puţin. Suntem aici de 30 sau de 40 de minute şi ăsta este al cincilea sau al şaselea. Ceea ce înseamnă că o echipă este chemată să conecteze o persoană, un pacient, la un ventilator”.

Sunt pacienţi care luptă pentru fiecare gură de oxigen, în timp ce virusul le atacă plămânii şi îi lasă fără aer.

Dr. Lorenzo Paladino: „În cazul COVID, pneumonia nu apare într-un singur plămân, ci în amândoi. Şi (virusul, n.r.) e împrăştiat peste tot în cei doi plămâni, unde provoacă o reacţie inflamatorie teribilă. Asta distruge plămânul”.

În multe cazuri, pacienţii ajung să fie conectaţi la ventilatoare care preiau sarcina respiraţiei, dar pierd lupta, în ciuda eforturilor depuse de medici.

Dr. Cynthia Benson, medic urgentist: „Astăzi a fost destul de intens. Am avut câţiva oameni care au murit într-un interval scurt de timp şi noi suntem pregătiţi pentru asta, dar când se întâmplă de multe ori într-o singură gardă... E greu de tolerat”.

Reporterii de la CNN au petrecut trei ore lungi în camera de gardă a spitalului. În acest interval de timp, şase pacienţi au încetat din viaţă doar în secţia de urgenţe.

Dr. Cynthia Benson, medic urgentist: „Cred că este dificil, din punct de vedere emoţional, să ne pregătim pentru atâtea îmbolnăviri, decese, mortalitate într-un timp atât de scurt. Nu cred că e cineva pregătit pentru asta”.

Între timp, preşedintele SUA, Donald Trump, susţine că situaţia generală e pe cale să se îmbunătăţească.

Donald Trump, preşedintele SUA: „Începem să vedem lumina de la capătul tunelului. Şi sperăm că într-un viitor nu prea îndepărtat vom fi mândri de ce am făcut”.

Dar optimismul preşedintelui nu este susţinut de realitatea dură.

Cheryl Rolston, directorul spitalului de urgență: „Mă tem că nu vom mai avea suficiente provizii ca să îngrijim pacienţii. Asta e cea mai mare frică a mea. Putem mobiliza personalul, îl putem tripla, dublă... Dar echipamentele de suport necesare, cum ar fi ventilatoarele, paturile... Astea sunt temerile mele”.

Epidemiologul Anthony Fauci, principalul sfătuitor de la Casă Albă pentru această criză, insistă că răspândirea virusului trebuie ținută sub control la nivel global, altfel va reveni și la toamnă. Dar optimismul liderului de la Casă Albă pare de neclintit.

Donald Trump, preşedintele SUA: „Nu putem fi bucuroşi când mor atâţia oameni, dar vom fi foarte mândri de munca pe care am depus-o pentru a ţine la minimum nivelul mortalităţii”.

Preşedintele american şi alţi membri ai administraţiei federale americane fac lobby în continuare pentru un medicament anti-malarie despre care susţin că ar fi eficient în combaterea Covid-19. Mii de pacienţi infectaţi, majoritatea cadre medicale, s-au înscris la primele teste.

Robert Riney, Henry Ford Health System: „Vom face un test pe 3.000 de oameni. Cei mai mulţi vor fi angajaţi şi membri ai echipelor de salvare, jumătate dintre ei vor primi medicamentul şi jumătate vor primi un placebo. Suntem nerăbdători să vedem ce rezultate obţinem şi ce vor arăta testele iniţiale”.

Spania

În Spania continuă tendinţa descendentă, cu mai puţine cazuri noi înregistrate la ultimul bilanţ. Medicii spanioli sunt, însă, cu nervii întinşi la maximum.

Luis Diaz Izquierdo, medic la urgențe în cadrul spitalului Severo Ochoa: „Vedeam cum moare un om sub ochii noştri şi nu puteam să-l ajutăm, iar omul acela ştia că moare, pentru că respiraţia i se îngreuna, ne priveau... Starea li se înrăutăţea până când pur şi simplu cedau”.

Stresul la care sunt supuşi zilnic va fi greu de uitat şi mulţi dintre ei apelează la psihologi sau chiar la medicamente ca să treacă de la o zi la alta.

Diego Alonso, asistent medical la Spitalul de la Princesa: „Iau sedative ca să pot dormi noaptea, un alt coleg mi s-a confesat că face la fel, altul a vorbit cu medicul lui, care i-a prescris sedative”.

Julio Mayol, medic la Spitalul Clinico: „Vor rămâne multe cicatrici. Cadrele medicale, angajaţii din spitale vor avea de suferit, nu doar acum, după aceste încercări, ci şi pe termen lung”.

Pe de altă parte, despărțirea definitivă de cei dragi este pur și simplu sfâșietoare în tot mai multe colțuri ale lumii. La fiecare sfert de ora, mașinile mortuare tot opresc în fața crematoriului de la cimitirul La Almudena din Madrid. Binecuvântarea și rugăciunile abia dacă durează cinci minute. Sicriele sigilate sunt stropite cu apă sfințită și... înghițite rapid de focul crematoriului.

Felix Poveda a luat virusul la o reuniune de familie, în urmă cu câteva săptămâni. Și fratele și mama lui s-au îmbolnăvit, iar femeia, de 77 de ani, internată la terapie intensivă, nu a supraviețuit.

Felix Poveda, bolnav de coronavirus: „Sunt singur aici. Fratele și sora mea n-au putut veni, nici soția... Nepoți, nepoate... Doar eu”.

Italia

Şi Italia pare să fi depăşit vârful epidemiei. Pentru oamenii simpli, însă, restricţiile sunt greu de suportat. Într-un orăşel din regiunea Bari, localnicii merg la magazine în ordine... alfabetică.

În orice caz, sunt destui nemulţumiţi, spune primarul orăşelului.

Davide Carlucci, primar: „Din păcate, nu toată lumea apreciază aceste reglementări, pentru că sunt forţaţi să se organizeze. Dar asta e, e vremea să se organizeze, altfel riscăm să ne relaxăm prea mult”.

Franța

Franţa rămâne statul european cu cel mai mare număr de decese şi de cazuri noi de la o zi la alta, în ciuda măsurilor luate de autorităţi. Sute de pacienţi au fost transportaţi din regiunile cele mai afectate în spitale din alte oraşe, pentru a ridica presiunea de pe cadrele medicale. În spitalele franceze sunt peste 7.000 de bolnavi de Covid-19 în stare critică, cel mai mare număr la ninvel mondial, după Statele Unite.

Grecia

Situaţia pare să se agraveze şi în Grecia, unde sunt aproape 2.000 de cazuri şi sub 100 de decese. Medicii au identificat, însă, primul pacient infectat într-o tabără de refugiaţi din Atena, unde sunt, în total, peste 2.500 de oameni.

Japonia

Pe de altă parte, după îndelungi ezitări, premierul Japoniei a decretat, în sfârșit, stare de urgență pentru o lună în arhipelag. Asta după ce au apărut tot mai mulți experți care avertizează că, în lipsa unor măsuri drastice, Japonia riscă să devină nouă Italie ori noul New York.

Kentaro Iwata, specialist în cadrul Universității Kove de COntrol al Infecțiilor: „Autoritățile japoneze trebuie să aibă curajul să se răzgândească, să schimbe strategia, atunci când înțeleg că suntem pe drumul greșit”.

India

În India, unde numărul infectărilor s-a dublat brusc în ultima săptămână, autoritățile au blocat trenurile pe șine și le-au transformat în spații de triere și unități medicale. Această ţară asiatică, a două cea mai populată după China, cu populație majoritar săracă și sistem sanitar deficitar, riscă să între în colaps, dacă epidemia scapă de sub control.

Marea Britanie

Emoție în Marea Britanie. Starea de sănătate a premierului Boris Johnson s-a agravat și a fost dus la terapie intensivă.

Informația a fost confirmată luni seară de ministrul de externe Dominic Raab, la câteva ore după ce a dat asigurări că șeful guvernului e în stare bună.

În Regat, situaţia rămâne în continuare critică. Numărul cazurilor şi al deceselor noi a scăzut ieri faţă de ultima raportare, dar epidemia e încă pe o scară ascendentă. Autorităţile britanice se aşteaptă să apară multe decese în afara spitalelor şi au creat echipe speciale de poliţişti, legişti şi pompieri care vor prelua morţii de la domiciliu.

Wayne Matthews, Serviciul Metropolitan de Poliție: „Informaţia pe care o avem în acest moment: ne aşteptăm ca aproape 30% din mortalitatea din Londra să fie formată din decese în mijlocul comunităţii”.

sursa: stirileprotv.ro