Franța a respins propunerile că Parteneriatul Estic ar putea fi o poartă pentru aderarea la Uniunea Europeană pentru statele care fac parte din program și a insistat ca jumătate din banii oferiți acestuia să fie direcționate spre proiecte de mediu.

Parisul a venit cu niște obiecții pe marginea discuțiilor inițiate de Comisia Europeană pe marginea viitorului Parteneriatului Estic și în contextul publicării în luna martie a unui raport.

Statele care fac parte din Parteneriat sunt șase state post-sovietice - Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, R. Moldova și Ucraina.

Cel puțin trei state din acest parteneriat și-au pronunțat intenția de aderare. Este vorba despre Ucraina, R. Moldova și Georgia.

Franța a subliniat într-un document depus la Consiliul Europei că „spiritul nostru de responsabilitate ar trebui să ne protejeze în mod colectiv de promovarea unor iluzii ori a ambiguităților printre partenerii noștri cu privire la scopul Parteneriatului”.

S-a menționat că Parteneriatul se bazează pe cooperarea economică și politică, dar exclude „orice perspectivă sau mecanisme de integrare sau aderare la UE”.

„Obiectivul nostru este de a consolida rezistența partenerilor noștri în special în domeniile statului de drept, lupta împotriva corupției și modernizarea economiei”, este scris în document.

Parisul s-a arătat ca o forță motrice în ceea ce privește împotrivirea față de deschiderea discuțiilor cu privire la aderarea Macedoniei de Nord și a Albaniei la UE.

Președintele francez Emmanuel Macron a insistat asupra faptului că extinderea trebuie să fie precedată de de reforma UE în cadrul granițelor sale actuale. El a solicitat de asemenea deschiderea unui dialog cu Rusia în cazul căreia sunt aplicate sancțiuni ale UE pentru ceea ce face în Ucraina. Franța a sugerat ca 50% din asistența financiară europeană oferită parteneriatului estic să fie redirecționată spre proiecte care se concentrează pe lupta împotriva poluării, gestionarea deșeurilor, dezvoltarea durabilă și energie regenerabilă.