La două zile după anunţul SUA privind retragerea dintr-un tratat important privind armele nucleare, consilierul pentru securitate al Casei Albe, John Bolton, se întâlneşte luni la Moscova cu şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, care aşteaptă explicaţiile sale, potrivit France Presse.

ppAceastă vizită planificată cu mult timp înainte - despre care s-a comunicat înainte ca preşedintele american Donald Trump să-şi anunţe decizia de a retrage SUA din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (Intermediate Nuclear Forces Treaty), încheiat cu Rusia în timpul Războiului Rece - era deja importantă, fiind prima vizită a unui înalt responsabil american la Moscova după luni de zile. Dar anunţul lui Donald Trump, de sâmbătă, îi conferă o importanţă şi mai mare, în contextul în care relaţiile dintre cele două ţări sunt deja la cel mai scăzut nivel, scrie Agerpres.

John Bolton, considerat un ''uliu'' al administraţiei Trump, urmează să aibă o întâlnire cu Serghei Lavrov în cursul serii de luni, oficialii ruşi aşteptând ca el să explice poziţia Washingtonului privind Tratatul INF.

Cu ocazia acestei vizite, consilierul american urma să fie primit şi de către preşedintele rus Vladimir Putin, dar această întâlnire ''nu va avea loc luni'', a precizat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţiile de presă ruse.

John Bolton este cunoscut pentru poziţiile sale ferme în materie de politică externă, el numărându-se printre cei care au pledat în favoarea ''ieşirii din acordul iranian'' semnat în 2015 de către Teheran şi marile puteri şi destinat să împiedice dotarea acestuia cu arma nucleară.

Numit în funcţie în martie 2018, John Bolton nu şi-a ascuns niciodată convingerea că Washingtonul ar trebui mai degrabă să lovească militar Coreea de Nord decât să negocieze cu regimul de la Phenian şi rămâne adeptul unor sancţiuni mult mai extinse împotriva Rusiei, acuzată de Washington pentru că încearcă să perturbe procesul democratic din SUA.

Potrivit publicaţiei britanice The Guardian, John Bolton însuşi a exercitat presiuni asupra preşedintelui american pentru a retrage SUA din Tratatul INF. De asemenea, el ar bloca orice negocieri pentru extinderea Tratatului privind noul START cu Rusia asupra limitării rachetelor strategice, document ce expiră în 2021.

Tratatul INF, a cărui revocare o doreşte Donald Trump, vizează armele nucleare cu rază intermediară de acţiune. Documentul a fost semnat în 1987, la sfârşitul Războiului Rece, de către ultimul lider sovietic Mihail Gorbaciov şi preşedintele american de la acea vreme, Ronald Reagan.

Potrivit lui Donald Trump, de mai mulţi ani Moscova încalcă acest tratat, iar Washingtonul a denunţat în special implementarea sistemului de rachete 9M729, a cărui rază de acţiune ar depăşi limita convenită de 500 km.

Ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov a calificat duminică această decizie ca 'extrem de periculoasă' care, potrivit lui, 'nu va fi înţeleasă de comunitatea internaţională şi va atrage o condamnare fermă'.

''Sperăm că el (Bolton) ne va explica într-un mod substanţial şi clar, în întâlnirile noastre de mâine şi de poimâine, ce acţiuni intenţionează Statele Unite să întreprindă'', a mai spus Riabkov.

Mihail Gorbaciov a denunţat, la rândul său, ''lipsa de înţelepciune'' a actualului preşedinte american, lansând un apel ''tuturor celor care preţuiesc o lume fără arme nucleare'' să convingă Washingtonul să-şi reconsidere decizia.

Prima reacţie internaţională a venit din Germania, Berlinul spunând că ''regretă'' retragerea Statelor Unite din tratat, o ''componentă importantă a controlului armelor''. ''Consecinţele deciziei americane vor trebui discutate între partenerii NATO'', a indicat un purtător de cuvânt al guvernului, Ulrike Demmer.

Tratatul INF, care aboleşte utilizarea unei serii întregi de rachete cu rază de acţiune variind între 500 şi 5.500 km, a pus capăt crizei declanşate în anii 1980 prin desfăşurarea de rachete SS-20 sovietice cu ogive nucleare care ţinteau capitale occidentale.