Nemulţumirea, ”oboseala” şi ”frustrarea” se amplifică în provincia britanică Irlanda de Nord, cu un trecut violent, după eşecul ultimelor discuţii cu privire la Brexit între Londra şi Bruxelles, incapabile să se punăde acord asupra sorţii frontierei irlandeze, relatează AFP.

Nord-irlandezii resimt ”oboseală, frustrare şi confuzie”, apreciază Lyn Sheridan, o locutoare a capitalei, Belfast, intervievată de AFP în faţa Ulster Museum, care găzduieşte o expoziţie despre cei 500 de kilometri de frontieră care desparte provincia britanică de Republica Irlanda vecină, membră a Uniunii Europene (UE), scrie news.ro.

Negocierile cu privire la divorţ sunt blocate de problema acestei delimitări, care urmează să devină singura despărţire terestră între UE şi Regatul Unit după Brexit, prevăzut la 29 martie 2019.

Londra şi Bruxellesul vor să evite o reintroducere a unei frontiere fizice pe insulă, pentru a apăra Acordul de Pace din Vinerea Mare care a pus capăt, în 1998, celor aproximativ 30 de ani de conflict sângeros între unionişti - majoritar protestanţi - şi republicanii catolici din Irlanda de Nord.

Însă punctele lor de vedere cu privire la modul în care să ajungă la acest lucru au rămas ireconciliabile la summitul europen din 17 şi 18 octombrie, la Bruxelles, care era prezentat ca decisiv.

”SOLUŢIE REZONABILĂ”

În Irlanda de Nord populaţia îşi pierde răbdarea. ”Ei s-au săturat de toate aceste discuţii şi vor ca negocierile să continue pentru a se ajunge la o soluţie rezonabilă”, declară pentru AFP Jim Wilson, un pensionar în vârstă de 72 de ani care locuieşte la Belfast.

Soluţia propusă de UE prevede rămânerea Irlandei de Nord în Uniunea Vamală şi piaţa unică, în cazul în care nu se ajunge la altă soluţie. Londra propune ca întregul regat să rămână aliniat la reglementările vamale ale Uniunii, până la semnarea unui acord de liber-schimb mai larg.

”Ca în multe situaţii similare, trebuie un compromis şi un pic de concesii de o parte şi de alta”, consideră Jim Wilson.

Irlanda de Nord a votat în proporţie de 56% în favoarea rămânerii regatului în Uniune, la referendumul din 23 iunie 2016, contrar votului majoritar (52%) al tuturor britanicilor în favoarea Brexitului.

În această provincie, rezultatele au fost amplu influenţate de această problemă a frontierei, potrivit analiştilor politici, un adevărat butoi cu pulbere al violenţei în cele trei decenii de conflict.

”FRICĂ”

John Garry, un profesor de comportament politic la Queen's University Belfast, subliniază că nmeni nu i-a întrebat până acum pe irlandezi ce vor.

”Mai degrabă se vorbeşte despre ei decât să se discute cu ei”, declară el pentru AFP. Ce vrea majoritatea irlandezilor, în opinia sa? Absolut niciun Brexit sau cel mult un Brexit slab, care să menţină Regatul Unit în Uniunea Vamală şi în piaţa unică europene.

În opinia sa, aceste desiderate sunt atât ale protestanţilor - favorabili rămânerii Irlandei de Nord în regat, cât şi catolicilor - susţinătorii unei reunificări cu Irlanda. Însă, mai mult decât de unire, îi este foarte frică de faptul că locuitorii ar putea să se replieze fiecare în tabăra sa şi să reaprindă disensiunile.

Situaţia este înrăutăţită de eşichierul politic britanic. Majoritatea absolută a premierului Theresa May în Parlament depinde de voturile deputaţilor DUP, un mic partid unionist şi ultraconservator nord-irlandez, care se opune oricărei soluţii care să ofere un statut special Irlandei de Nord după Brexit.

”Poziţia puternică a DUP nu este reprezentativă pentru populaţie şi nici măcar pentru alegătorii DUP”, apreciază profesorul Garry.

Pe stradă, Sorcha Eastwood, în vârstă de 33 de ani, care lucrează pentru un deputat din partidul noncofesional Alliance Party la Adunarea regională, distribuia sâmbătă manifeste care îndeamnă la manifestaţii în favoarea rămânerii în UE, în faţa Primăriei Belfastului.

”Oamenilor le este frică”, a declarat ea. ”Ei nu sunt siguri de viitorul lor”.