Australianul Julian Assange, refugiat de şase ani în Ambasada Ecuadorului la Londra, a iniţiat o acţiune judiciară împotriva guvernului de la Quito pentru a protesta faţă de condiţiile sale de viaţă, a anunţat vineri Wikileaks într-un comunicat, citat de AFP.

Assange ''acuză guvernul Ecuadorului de încălcare a drepturilor sale fundamentale şi a libertăţii sale'', se afirmă în comunicat, precizându-se că acţiunea va fi iniţiată de către fostul judecător Baltasar Garzon, care conduce apărarea sa şi care se află în prezent la Quito, scrie Agerpres.ro.

Fondatorul Wikileaks, în vârstă de 47 de ani, a găsit azil în iunie 2012 în ambasadă pentru a scăpa de o extrădare către Suedia, unde era cercetat pentru acuzaţii de viol şi agresiune sexuală, acuzaţii pe care el le neagă. Procedura a fost de atunci clasată.

Wikileaks subliniază că această acţiune intervine ''la şapte luni după ce Ecuadorul a ameninţat că-şi retrage protecţia şi a sistat comunicarea sa cu lumea exterioară, inclusiv refuzând să autorizeze jurnalişti şi organizaţii de apărare a drepturilor omului şi bruindu-i comunicaţiile pentru a împiedica accesul la internet şi apelurile telefonice''. De atunci, Quito a restabilit parţial aceste comunicaţii.

Într-o conferinţă de presă la Ambato, în Ecuador, Baltasar Garzon a afirmat joi că Assange trăieşte ''o situaţie inumană''. ''Nu este o situaţie comodă. Este o situaţie inumană, deoarece soluţia întârzie, în timp ce ea ar fi trebuit deja să fie gestionată de către statele implicate, care sunt Ecuador, SUA şi Marea Britanie'', a declarat fostul magistrat spaniol.

Guvernul de la Quito a anunţat în martie că a tăiat sistemele de comunicaţie cu exteriorul ale australianului, estimând că el nu şi-a respectat ''angajamentul scris de a nu publica mesaje care constituie o ingerinţă în relaţia Ecuadorului cu alte state''.

Această decizie a survenit după o serie de mesaje pe Twitter postate de către Assange, în care el denunţa îndeosebi arestarea fostului lider separatist catalan Carles Puigdemont, sau sancţiunile adoptate de către Londra împotriva Rusiei în cazul Skripal.

Dacă urmărirea în justiţie în Suedia împotriva lui Assange a fost abandonată în mai 2017, justiţia britanică şi-a reiterat însă refuzul de a-şi retrage mandatul de arestare pe motivul că el nu a respectat în 2012 condiţiile eliberării sale pe cauţiune.

Australianul se teme ca nu cumva, dacă iese din ambasadă, să fie arestat, apoi extrădat şi judecat în SUA pentru publicarea de către Wikileaks în 2010 a numeroase secrete militare şi documente diplomatice americane.