Bruxellesul a plasat joi sub presiune reţele de socializare şi platforme ca Facebook şi Twitter, pentru ca acestea să lupte şi mai mult împotriva dezinformării online, prin faptul că nu a exclus să propună, la sfârşitul lui 2018, măsuri de reglementare în acest domeniu, dacă va fi necesar, relatează AFP, conform news.ro.

Această iniţiativă a Comisiei Europene (CE) are loc cu mai bine de un an înaintea alegerilor europene din mai 2019 şi în contextul în care nevoia de a amplifica procese democratice viabile creşte, aşa cum a arătat recentul scandal Facebook/Cambridge Analytica.

 

Într-o conferinţă de presă, la Bruxelles, comisarul european însărcinat cu Economia numerică Mariya Gabriel a insistat ”să se dea o şansă reţelelor de socializare şi platformelor online să rezolve problema o dată pentru totdeauna”.

”Vrem ca, până la sfârşitul lui iunie, ei să se pună de acord asupra unui cod de bune practici în lupta împotriva dezinformării”, a declarat bulgara, îndemnându-le ”să devină actori responsabili”.

”Vom aştepta rezultate vizibile şi măsurabile în octombrie, iar apoi ne rezervăm dreptul de a decide, în decembrie, cu privire la oportunitatea de a avea măsuri suplimentare”, a avertizat ea.

CE se mulţumeşte, pentru moment, cu o ”comunicare” – adică un document politic fără efect juridic, însă nu exclude să treacă la viteza superioară la sfârşitul anului.

Acest ”cod de bune practici” aminteşte de ”Codul de conduită” al UE împotriva discursului urii şi conţinuturilor cu caracter terorist, pe care s-au angajat să-l respecte în urmă cu doi ani Facebook, Twitter, YouTube şi Microsoft, iar mai de curând Instagram et Google+.

În opinia unor ţări ca Franţa şi Germania, acest cod se dovedeşte însă insuficient, iar ele doresc o legislaţie în domeniu.

”În perspectiva alegerilor europene din 2019, trebuie să fim deosebit de atenţi şi să ne intensificăm eforturile”, a subliniat Gabriel, în contextul în care UE şi-a exprimat în trecut îngrijorarea faţă de presupuse amestecuri ruse în scrutinul american şi referendumul pe tema Brexitului în 2016.

Vara trecută, Germania a legiferat să lupte împotriva dezinformării pe reţele de socializare, iar Franţa pregăteşte în prezent o lege în lupta împotriva ştirilor false în perioada electorală.

ÎNCURAJAREA VERIFICĂRII

Comisia propune de asemenea să se susţină înfiinţarea unei reţele independente de verificare a faptelor şi o serie de măsuri vizând să stimuleze jurnalismul de calitate şi să promoveze educaţia presei.

Aceste propuneri au fost elaborate în urma unui raport al unui grup de lucru, înfiinţat în ianuarie şi constituit din 40 de reprezentanţi ai unor mari instituţii europene de presă – RTL, Mediaset, Sky News -, ai societăţii civile (RSF) şi ai unor giganţi tehnologici – Facebook, Twitter şi Google -, din universitari şi jurnlişti, inclusiv un reprezentant AFP.

În opinia multor organizaţii, propunerea CE nu merge suficient de departe.

Astfel, Biroul european al uniunillor consumatorilor (BEUC) „regretă faptul că Bruxellesul nu atacă modelul de business al platformelor care se bazează pe «clicuri» pentru a atrage venituri publicitare, una dintre cauzele principale ale difuzării de conţinuturi de senzaţie, inclusiv «fake news»”.

La rândul său, CCIA – lobbyul Gafa – îşi exprimă îngrijorarea faţă de termenele scurte stabilite de CE în vederea implementării codului de bune practici. ”Data din octombrie pare precipitată”, scrie CCIA.

În afara acestei iniţiative contra dezinformării, CE, susţinută de Franţa, a exercitat joi presiuni asupra marilor platforme numerice – precum Amazon sau Google -, propunând noi reguli prin care acestea să-şi trateze mai echitabil partenerii de afaceri, adesea IMM-uri.

Obiectivul este atacarea clauzelor contractuale şi a practicilor comerciale neloiale sau netransparente identificate în relaţii între platforme şi utilizatorii lor profesionişti.

Ideea este să se creeze un mediu comercial echitabil pentru IMM-urile care utilizează pieţele online – Amazon, eBay, de exemplu -, magazine de aplicaţii – Google Play, Apple Store – sau motoare de căutare şi comparatoare de preţ – precum Google Shopping.