Astăzi, 24 ianuarie,, se împlinesc 159 de ani de la Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza - Mica Unire, cum a rămas consemnat în istorie evenimentul din 1859.

Pe 24 ianuarie 1859, unionistul Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Țării Românești de către deputații din Adunarea electivă de la București, după ce devenise anterior, pe 5 ianuarie, domnitor al Moldovei., principat care avea capitala la Iași.

Mica Unire a reprezentat un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală şi economică între cele două principate.

La 11 decembrie 1861, Cuza adresează naţiunii române o proclamaţie, anunţând mesajul său: Unirea este îndeplinită, naţionalitatea română este întemeiată.

A urmat unificarea guvernelor şi a parlamentelor celor două Principate. La 22 ianuarie 1862, s-a format primul guvern unic al Principatelor Unite, condus de Barbu Catargiu, iar la data de 24 ianuarie 1862 îşi deschidea lucrările Parlamentul unic, în care Alexandru Ioan Cuza proclama Unirea definitivă a Principatelor, sub numele de România, iar oraşul Bucureşti devenea capitala noului stat. 

Urmările Unirii au fost uriaşe. De data aceasta nu a mai fost vorba de o simplă schimbare de domnie, ci de o nouă pagină de istorie naţională. Începea o epocă de realizări profunde în toate domeniile, care au deschis calea modernizării şi dezvoltării României şi care au creat condiţiile obţinerii Independenţei (1877) şi realizării Marii Uniri (1918).

Ţelul comun de unire a românilor într-un singur stat a fost atins la data de 1 decembrie 1918, când a avut loc Unirea Principatelor Române, ale Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, după ce, anterior, pe 24 martie 1918, Sfatul Țării proclamase Unirea Basarabiei cu România.