Defunctul rege Mihai al României, în calitate de membru al Familiei Regale a României, apoi de suveran, a fost în miezul evenimentelor din anii '40, care au dus la ruperea de România a Basarabiei și a Bucovinei. Într-un interviu care datează din anul 2006, fostul monarh român a precizat că Basarabia şi Bucovina sunt pământ românesc

În interviul de pe blogul roncea.ro în anul 2006, publicat 10 ani mai târziu, fostul Regele Mihai a adus detalii despre cum s-au văzut din Palatul Regal de la București evenimentele care au dus la ruperea Basarabiei și a Bucovinei.

Regele Mihai a spus atunci că Pactul dintre Hitler și Stalin a fost o lovitură groaznică, pe care a resimțit-o din plin.

În interviul din anul 2006, Regele Mihai a mai precizat că „apărarea Basarabiei si a Bucovinei era in asentimentul întregului popor si al partidelor istorice. Dar noi simțeam că trebuia să ne oprim la Nistru, si nu mai departe. Am luat ca exemplu ceea ce s-a întâmplat in Finlanda când marețalul Menheim a început si el să atace Rusia și a luat numai provincia pe care i-au luat-o rușii si s-a oprit, iar la sfârșit, când s-a intâmplat cu Pacea de la Paris, iar a pierdut-o. Așa că și eu mă temeam să nu pierdem din nou Basarabia”.

Provocat să continue subiectul Basarabia, Regele Mihai a spus că „eu am fost acolo recent, dupa cum se știe, am fost extrem de emoționat, cu toate că vizita mea a fost foarte scurtă. Eu am spus de zeci de ori până acum: Basarabia si Bucovina sunt pământ românesc. Ce putem să facem noi pentru asta, este altă chestiune….”

Menționăm că prima vizită la Chișinău făcută de Regele Mihai după căderea Cortinei de Fier a fost în vara anului 2006, atunci când a participat la inaugurarea şi sfinţirea Cimitirului Românesc de Onoare din sudul Republicii Moldova, de lângă localitatea Ţiganca, locul în care, în iunie-iulie 1941, în lupte grele cu Armata Roşie, şi-au pierdut viaţa numeroşi soldaţi, subofiţeri şi ofiţeri ai Armatei Române.