Senatorul român, președintele PNL Diaspora, Viorel Badea, a criticat dur noua lege a educației din Ucraina. În cadrul reuniunii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), politicianul a adus exemplul României unde în Parlament sunt reprezentate 18 minorități, iar în instituțiile de învățământ sunt deschise clase cu predare în limba minorităților etnice dacă există cel puțin trei persoane interesate.

Eu mă ocup de comunitatea românilor din Ucraina de 25 de ani. Ceea ce se întâmplă aici nu s-a mai întâmplat niciodată. Dacă într-adevăr ucrainenii voiau să respecte ceea ce discutăm aici înainte de a face această lege. Trebuiau să se consulte cu minoritățile, trebuiau să se consulte cu Comisia de la Veneția și după aceea să vină cu proiectul de lege, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Ba mai mult, cu două zile înainte de a fi adoptată această lege, Comisia mixtă româno-ucraineană a avut discuții pe acest subiect însă nimeni din delegația ucraineană nu a menționat nimic despre această modificare. Acest lucru mă face să fiu indignat”, a declarat senatorul.

Viorel Badea a adus aminte despre întrevederea ex-președintelui României, Emil Constantinescu, în anii 1997-1998 cu omologul său ucrainean, Leonid Kucima, care „nici nu vorbea  limba ucraineană”.

Se vorbește despre un procent mic de promovabilitate pentru studenții români sau unguri sau ruși în Ucraina, dar nu se vorbește despre scăderea promovabilității studenților ucraineni în ceea ce privește învățarea limbii de stat. În anul 1997 sau 1998 îl amintim pe președintele Emil Constantinescu atunci când a avut o întâlnire bilaterală cu președintele Ucrainei, Leonid Kucima, întâlnire la care am luat parte. Președintele Ucrainei nici nu vorbea limba ucraineană. Eu cred sincer, că cea mai mare virtute a unui politician este că trebuie să fie echilibrat”, a menționat el.

Potrivit politicianului român, chiar dacă trebuie promovată limba oficială a statului, autoritățile trebuie să promoveze și limba minorităților.

Trebuie să promovăm limba unui stat ca un semn de respect pentru aceasta, pentru identitatea sa, dar, în același timp trebuie să promovăm și limba minorităților, tot ca un semn de respect pentru cetățenii acelui stat care nu fac parte din majoritate. Este chiar greu să procedăm astfel? Trebuie, oare, să distrugem dreptul minorității numai pentru a suplimenta drepturile majorității? Nu se face așa ceva! În acest timp. În România, în Parlamentul României sunt reprezentate, din oficiu, 18 minorități, fiecare minoritate având parlamentarul său. În școlile din România, pentru a învăța limba ucraineană trebuie să existe minim trei persoane interesate într-o clasă. Este greu să adoptăm cu toți acest sistem? Asta am dorit să vă transmit. Am foarte mare încredere în capacitatea dumneavoastră de a înțelege ceea ce se întâmplă”, a punctat Viorel Badea.

În urma dezbaterilor la acest subiect, APCE a adoptat o rezoluție prin care Adunarea Parlamentară a lansat un semnal politic foarte clar la adresa autorităților ucrainene în legătură cu impactul negativ cauzat de prevederile Legii educației pentru învățământul în limba maternă al minorităților naționale.