Cancelarul german Angela Merkel a anunţat luni lansarea săptămâna viitoare, pe 18 octombrie, a negocierilor în vederea formării unui viitor guvern, în contextul în care un prim dezacord se anunţă între conservatori, Verzi şi liberali pe tema refugiaţilor, relatează AFP.

Uniunea Creştin Democrată (CDU, conservatori) a cancelarului şi aliaţii săi bavarezi din cadrul Uniunii Social-Democrate (CSU) vor „invita mai întâi FDP-ul (liberali), iar apoi pe Verzi, pe 18 octombrie, la discuţii separate. După aceea, din 20 octombrie vor avea loc discuţii exploratorii cu toţi partenerii”, a declarat Merkel luni, în faţa presei, la Berlin.

În urma unei victorii dezamăgitoare în alegerile legislative de la 24 seprembrie şi unei ascensiuni istorice a extremei drepte, Angela Merkel a făcut duminică o concesie politică majoră aripii celei mai conservatoare din familia sa politică - CSU -, acceptând să-şi stabilească drept obiectiv să nu primească anual peste 200.000 de solicitanţi de azil.

În pofida faptului că nu este vorba despre un plafon ferm, liderul CSU Horst Seehofer s-a declarat luni, în această conferinţă de presă comună cu Merkel, foarte „mulţumit şi statisfăcut”.

Afirmând că a reuşit să unifice poziţiile partidului său, CDU, cu ale CSU, Merkel a anunţat totodată, luni, lansarea pe 18 octombrie a negocierilor preliminare cu Verzii şi liberalii în vederea formării unei majorităţi guvernamentale.

„Pentru noi, ziua de ieri (duminică) a fost înainte de toate importantă, deoarece trebuia ca CDU şi CSU să ajungă la o poziţie comună (...) în aceste negocieri”, a recunoscut cancelarul.

„CDU/CSU vor invita mai întâi FDP (linerali), apoi Verzii, pe 18 octombrie, la discuţii separate. După aceea, vineri, pe 20 octombrie, vor avea loc discuţii exploratorii cu toţi partenerii”, a spus ea.

Prevăzute să dureze luni de zile, aceste negocieri vor începe de altfel după alegerile regionale din Saxonia Inferioară, de duminică. Acest scrutin prezintă un risc pentru CDU care, după ce a fost creditată mult timp ca favorită în sondaje, se află în prezent cot la cot cu social-democraţii (SPD).

Slăbită de cel mai prost scor (32,9%), obţinut de conservatori în alegeri legislative din 1949 încoace, Merkel are de-acum sarcina să-i reunească pe conservatori, liberali şi ecologişti într-o majoritate.

CRITICI

Însă problema migraţiei este un subiect de discordie. Astfel, compromisul între conservatori a fost primit deja cu răceală de către Verzi.

„Aceasta poate că este poziţia CDU/CSU, dar nu va fi a unui viitor guvern”, a subliniat luni copreşedintele ecologiştilor Cem Özdemir. „Sunt curios să văd cum vor încerca să ne vândă asta”, a adăugat el.

Şefa grupului deputaţilor ecologişti Katrin Göring-Eckardt a declarat la rândul ei că acordul CDU/CSU arată ca un „compromis de pură formă” cu scopul de a părea uniţi în faţa Verzilor şi liberalilor.

Din cadrul FDP, vicepreşedinta Marie-Agnes Strack-Zimmermann s-a arătat prudentă, exprimându-şi bucuria că formaţiunile conservatoare „îşi vorbesc, într-un sfârşit, din nou”. Ea a catalogat compromisul drept „prima bază înaintea (adevăratelor) negocieri cu privire la (formarea) Guvernului”.

Ea a subliniat, însă, că „dreptul la azil trebuie să fie pus în aplicare în funcţie de principiile statului de drept”, care interzic orice plafonare artificială.

NUMEROASE DEZACORDURI

CSU îi reclamă de doi ani lui Merkel să limiteze la 200.000 sosirea anuală a solicitanţilor de azil în Germania, ceea ce cancelarul refuza în numele principiilor umanitare şi constituţionale.

Până la urmă, compromisul anunţat duminică nu prevede un plafon, ci un obiectiv de 200.000, un fel de limită „light", care nu va viza sosirea la frontieră, ci fluxul de refugiaţi pe care-l poate controla Guvernul, precum cotele UE sau regruparea familială.

În afară de problema migraţiei, conservatorii, liberalii şi ecologiştii au numeroase puncte de vedere opuse, pe multe subiecte de fond - cu privire la reforma Uniunii Europene (UE), tranziţia energetică, finanţele publice sau evoluţia sectorului strategic al automobilelor, aflat în criză din cauza enormului scandal al emisiilor poluante.

Însă toţi au promis să abordeze negocierile în vederea formării unei majorităţi în mod constructiv.

De la primele alegeri organizate în Germania - în 1949 - după al Doilea Război Mondial, partidul care a învins a reuşit întotdeauna să formeze un guvern.

Un eşec al lui Merkel, după 12 ani de putere, ar putea să conducă la noi alegeri, anticipate.

sursa: News.ro