Rezoluția privind “stabilitatea și securitatea în zona Mării Negre” a fost adoptată de Comisia pentru dimensiunea civilă a securității, cu unanimitate de voturi, duminică, la Adunarea Parlamentară (AP) a NATO, organizată la București, potrivit Agerpres.

„Stabilitatea în regiunea Mării Negre este de enormă importanță pentru noi, toți, și rezoluția (…) se bazează pe raportul și pe discuțiile pe care le-am întreprins și încearcă să confrunte provocările, dar și temele care rezultă pentru țările vecine, astfel încât ce am țintit noi să putem să obținem”, a declarat raportorul special Ulla Schmidt (Germania), care a prezentat proiectul de rezoluție, potrivit sursei citate.

Angel Tîlvăr, reprezentant al delegației României în Comisia pentru dimensiunea civilă a securității, a spus că cinci amendamente făcute de delegația țării noastre la rezoluție au fost admise.

„Această rezoluție este importantă pentru România și a pornit de la premisa că regiunea Mării Negre este o regiune de importanță strategică pentru NATO. Din nefericire, în această zonă, forța militară a fost folosită de două ori în ultimii zece ani, iar stabilitatea și securitatea din regiune au fost afectate grav, spunem noi, de către anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, urmată de militarizarea ei puternică și de situația din estul Ucrainei”, a declarat Tîlvăr, după adoptarea rezoluției.

Adunarea Parlamentară a NATO s-a reunit de vineri până luni la Palatul Parlamentului din București în cadrul celei de-a 63-a sesiuni care întrunește peste 50 de delegații naționale și la care vor și participa secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, președintele Klaus Iohannis și președinții celor două Camere ale legislativului – Călin Popescu-Tăriceanu și Liviu Dragnea.

Printre subiectele abordate la această sesiune AP NATO se numără sprijinirea operațiunilor NATO în Afganistan, cooperarea mai strânsă NATO — UE, stabilitatea și securitatea din zona Mării Negre, riscurile instabilității în Asia de Est, criza umanitară din Siria și Irak.

România a mai organizat două sesiuni ale AP NATO, în octombrie 1997 și respectiv octombrie 2011.

Potrivit MAE, AP NATO are 266 membri (titulari, cu drept de vot), din parlamentele celor 29 de ţări membre NATO şi 66 delegaţi,(fără drept de vot) din parlamentele a 14 state asociate (Federaţia Rusă, Ucraina, Austria, Azerbaidjan, Suedia, Elveţia, Georgia, Armenia, R. Moldova, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina, Finlanda, Serbia si Muntenegru). La reuniuni participă si parlamentari din ţări cu statut de observator precum Japonia şi Kazakstan, reprezentanţi ai Parlamentului European, ai Adunării Parlamentare a OSCE şi ai Adunării Uniunii Europei Occidentale, ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei si ai delegaţiilor mediteraneene asociate (Algeria, Israel, Iordania, Mauritania şi Maroc).

sursa: caleaeuropeana.ro