Rusia a votat pentru impunerea de noi sancţiuni împotriva Coreei de Nord în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, chiar dacă acestea includ noi restricţii legate de petrol. Sursa rusească de energie joacă un rol mult mai mare decât se estimase anterior în supravieţuirea țării, scrie Deutsche Welle.

Washingtonul ar dori să interzică în întregime ex­por­turile de petrol către Coreea de Nord, însă acesta s-a lovit în mod re­pe­tat de opoziţia ru­şilor şi chinezilor. Mos­cova, care se opune categoric im­pu­nerii de sancţiuni dure împotriva Coreei de Nord, consideră că meritul diluării de până acum a legislaţiei îi aparţine exclusiv.

Astfel, nu va exista un embargo petrolier. În schimb, au fost impuse limite asupra livrării de produse petroliere începând cu 1 octombrie. Din 2018, Coreea de Nord nu va mai putea importa decât aproximativ două milioane de barili de petrol pe an. 

În funcţie de estimări, acest lucru ar însemna o reducere cu 10-50% a importurilor de petrol din afară. Până acum, se credea că cel mai mare furnizor de petrol al Coreei de Nord ar fi China, însă importurile din Rusia au crescut constant în ultima vreme.

Potrivit lui Putin, Rusia exportă doar aproximativ „40.000 de tone de petrol şi produse pe­tro­liere pe tri­mestru” către Co­reea de Nord, un volum foarte redus conform acestuia. To­tuşi, Rusia şi-a du­blat aproape ex­porturile de produse pe­troliere către Co­reea de Nord în prima jumătate a anului. În realitate, exporturile de petrol ar putea fi chiar mai mari decât o indică cifrele oficiale.

Potrivit unui fost oficial nord-coreean care trăieştea cum în SUA, Rusia livrează de fapt Phenianului între 200.000 şi 300.000 de tone de petrol anual.

Dacă aceste cifre ar fi adevărate, volumele exportate ar fi de peste trei ori mai mari decât o sugerează cifrele oficiale. Motivul: tranzacţiile au loc în zone gri departe de pieţele oficiale, iar resursa este adesea livrată prin China.

Majoritatea livrărilor de petrol rusesc către Coreea de Nord sunt realizate cu ajutorul unor intermediari, neapărând astfel în documentele vamale oficiale, spune Artyom Lukin de la Far Eastern Federal University din Vladivostok, Rusia.

Astfel de acţiuni ar reprezenta o încălcare a sancţiunilor americane împotrivit Phenianului. În iunie, Washingtonul a impus sancţiuni împotriva IPC, o companie privată rusească administrată de Eduard Khudainatov, fost CEO al Rosneft. Sancţiunile au atins şi filial NNK-Primornefteprodukt a IPC. Khudainatov a declarat că sancţiunile au o motivaţie politică.

Moscova respinge limitele impuse de SUA şi arată că până acum nu au existat sancţiuni ONU împotriva livrărilor de petrol către Coreea de Nord. Artyom Lukin spune că Rusia nu a încălcat legislaţia internaţională.

Moscova şi-a întărit constant legăturile cu Phenianul în ultimii trei ani. În 2014, Rusia şi-a asumat o pierdere de aproximativ 10 miliarde de dolari legată de credite acordate Coreei de Nord pe vremea Uniunii Sovietice. În acelaşi an, cele două ţări au convenit ca rubla să fie moneda tuturor tranzacţiilor viitoare.

În 2015, Camera Rusă de Comerţ a creat un consiliu economic pentru relaţiile cu Coreea de Nord. Ministrul rus de atunci pentru dezvoltare în Orientul Îndepărtat anunţa intenţia Moscovei de a-şi creşte comerţul cu Coreea de Nord de 10 ori, până la aproximativ 1 miliard de dolari, până în 2020.

--------Totuşi, comerţul a scăzut de la aproximativ 113 milioane de dolari în 2013 la 77 milioane de dolari anul trecut deşi în 2017, graţie în principal exporturilor de petrol, s-a înregistrat o creştere.

Ultimele sancţiuni impuse de ONU vor reduce probabil exporturile de petrol rusesc către Coreea de Nord, crede Artyom Lukin. Însă, potrivit acestuia, Rusia poate tranzacţiona în mod legal cu Coreea de Nord. Problema reală este totuşi de unde va avea Phenianul bani să plătească furnizorilor ruşi, spune Artyom Lukin având în vedere că sancţiunile limitează puternic capacitatea ţării de a exporta bunuri şi resurse.

sursa: zf.ro