Coreea de Nord reprezintă, pe termen scurt, un risc pentru capitalurile proprii globale, în ciuda reacţiei discrete în rândul tuturor claselor de active; dacă va avea loc o intervenţie majoră, o expunere mai defensivă a capitalurilor proprii ar fi o strategie prudentă pentru a diminua riscul.

Laurentiu Nedelcu, Manager, Central & Eastern Europe Region, Saxo Bank, crede că investitorii români sunt precauţi. Mulţi consideră această perioadă ca liniştea dinaintea furtunii, în sensul că se aşteptă ca pieţele în general să fie supuse unor corecţii în viitorul apropiat. „Aurul, care a fost întotdeauna un produs popular atât pentru speculaţii dar şi ca monedă de refugiu pentru clienţii noştri din România a revenit acum în prim plan. Acţiunile „blue-chips” cât şi obligaţiunile de stat rămân cele mai folosite instrumente, ca valori tranzacţionate, în contextul încercării de reducere a riscului asociat situaţiei actuale”, spune Nedelcu.

„Monedele criptice au devenit şi ele atractive pentru români”, adaugă Nedelcu. „Subiectul acesta a trecut bariera din ceva foarte exotic şi văzut ca foarte riscant, în ceva foarte solicitat de români, în particular şi de investitori, în general, în ultimul timp”.

Peter Garnry, director Capitaluri Proprii & Strategii Cantitative la Saxo Bank a analizat cele mai recente şapte corecţii din 1995 până acum şi a dat detalii cu privire la motivul pentru care cele patru sectoare - utilităţi, telecomunicaţii, sănătate şi articole de consum curent - oferă cea mai bună protecţie în cazul în care volatilitatea şi turbulenţele revin.

„Acele patru sectoare au oferit o performanţă superioară constantă cu privire la capitalurile proprii globale la toate corecţiile din 1995 până acum. Ca observaţie adiacentă, aceste patru sectoare au o volatilitate realizată scăzută şi astfel este supra-reprezentată în strategiile pentru volatilitate scăzută care au tendinţa de a avea performanţe bune în perioade stresante. O observaţie cheie este, de asemenea, faptul că investitorii ar trebui să reducă dramatic expunerea la finanţe şi industrie pentru a îndrepta portofoliul către o situaţie mai defensivă”.

În plus faţă de sectoarele defensive clasice, alte câteva sectoare au oferit protecţie din când în când. „Energia a fost unul dintre cele mai defensive sectoare pe parcursul a trei corecţii (1998, 2000-2002 şi 2007-2009) înainte de perioada de după marea criză financiară. Recent, sectorul energetic a ajuns la valori beta mari şi este sensibil la perspectiva macro. Datorită perspectivei actuale a preţurilor petrolului, nu credem că energia va fi un sector defensiv la următoarea corecţie”.

Sectorul imobiliar este un alt sector ce a oferit de mai multe ori valori alfa în timpul corecţiilor, deşi 2007-2009 a fost o perioadă teribilă pentru domeniu. „Fluxul de numerar stabil din partea chiriaşilor şi scăderi rare la scară naţională a preţurilor caselor au făcut ca sectorul imobiliar să fie stabil, istoric vorbind, în timpul corecţiilor, în ciuda dobânzilor ce cresc în acele perioade. În perioada de după marea criză financiară, acţiunile imobiliare au performat bine în timpul corecţiilor. Pe baza perspectivei actuale a inflaţiei ce reduce normalizarea dobânzii, credem că sectorul imobiliar este un posibil candidat pentru a fi numit sector defensiv în timpul următoarei corecţii”.

Ultimul sector posibil defensiv este, surprinzător, IT, spune Peter Garnry. „Istoric vorbind, sectorul IT a fost sensibil la ciclul economic, căci producătorii de semiconductoare şi hardware au avut cea mai mare pondere în indicele sectorului”. Cu toate acestea, astăzi grupul industrial Software & Services are o pondere de 60% în indicele sectorului. Companiile de software au caracteristici monopoliste şi, astfel, fluxuri de numerar mai stabile, care nu sunt atât de sensibile la ciclul economic, deci sectorul IT ar putea foarte bine să supra-performeze la următoarea corecţie. Într-o criză profundă (o scădere în jur de 40-50%) acţiunile din IT ar performa, cel mai probabil, la valoarea nominală cu capitalurile proprii globale datorită evaluărilor actuale mari.

Metalele preţioase au avut parte de un imbold pe măsură ce aurul a reuşit în sfârşit să depăşească pragul de rezistenţă de 1300$/uncie, producând astfel cea mai bună performanţă lunară din ianuarie. Susţinerea, în afara cumpărării tehnice declanşate de depăşirea pragului, a venit şi în urma îndoielilor cu privire la plafonul datoriei SUA şi la reformele fiscale, cât şi din cauza tensiunilor geopolitice continue”, spune Ole Hansen, director Strategie Mărfuri, Saxo Bank.

Redresarea peste pragul de 1.300$/uncie a fost declanşată de o scădere continuă a dolarului, atât faţă de euro, cât şi, mai important, faţă de yen pe baza ştirilor legate de faptul că Coreea de Nord a lansat o rachetă deasupra Japoniei. Spre finalul săptămânii, susţinerea din partea dolarului în scădere s-a diminuat, dar, cu toate acestea, aurul a reuşit să-şi menţină poziţia.

Hansen spune că o parte din această performanţă – care a fost observată şi faţă de argint, metalul preţios frate – a fost determinată de îngrijorările cu privire la Coreea de Nord, preocupările legate de preşedintele Trump şi bâlbâiala bursei.

sursa: zf.ro