Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, va veni în România pe 24 august, pentru a se întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis, anunţă Administraţia Prezidenţială.

„Discuţiile care vor avea loc la Palatul Cotroceni se vor concentra pe dezvoltarea şi aprofundarea relaţiei bilaterale de Parteneriat Strategic, precum şi pe principalele subiecte aflate pe agenda europeană, internaţională şi de securitate. La finalul întrevederii cei doi Preşedinţi vor susţine o conferinţă de presă comună”, anunţă Administraţia Prezidenţială.

Vizita a fost convenită cu prilejul întrevederii avute de cei doi preşedinţi în marja reuniunii Consiliului European din 23 iunie, ocazie cu care Macron a acceptat propunerea lui Iohannis de a continua dialogul la Bucureşti.

După întâlnirea din 23 iunie, care a durat aproximativ 30 de minute, preşedintele Iohannis a afirmat că aceasta a fost „foarte, foarte bună” şi s-a convenit ca România şi Franţa să colaboreze în vederea întăririi unor formate europene.

„Am avut o primă întâlnire aşezată bilaterală cu preşedintele Macron. Am abordat într-un timp foarte scurt multe teme foarte importante pentru noi, pe colaborare şi bilaterală şi formate europene. Am discutat despre colabrări de exemplu pe Schengen, despre colaborarea pe care o pregătim pentru sezonul cultural”, a spus Iohannis.

Este de remarcat și comentariul vicepreședintelui Parlamentului European, Ioan Mircea Pașcu, care a punctat într-o postare pe Facebook care ar fi culisele acestei vizite a președintelui francez. Acesta subliniază că vizita are loc după anunțarea a „două, trei achiziții mai importante” de armament din SUA, transmite stiripesurse.ro.

„Brusc, Franța (care, altfel, se opune din răsputeri admiterii noastre în Schengen) își aduce aminte că existăm!?”, se întreabă oficialul european.

Mircea Pașcu mai scrie: „În plus, președintele Macron discută «probleme internaționale» cu președintele Trump ... Să fi discutat și despre România, în această convorbire? Posibil, că prea s-au băgat tare aici americanii cu armamentelor lor… «Cunoscătorii» știu însă că asemenea decizii privind achiziționarea de sisteme majore de armament se fac pe baza răspunsului la o întrebare cât se poate de simplă: cine va sări în ajutorul nostru, în cazul în care vom fi atacați? Fi-vor SUA, sau altă țara.

Pentru că, odată cu achiziția vine si mentenanța, care trebuie sa fie similară cu a țării care se presupune că ne va sari în ajutor! Altfel vor fi probleme mari de interoperabilitate, chiar în mijlocul unei crize.

În plus, în cazul nostru, se mai adaugă încă un factor, și anume Rusia, adică țara care a lansat cele mai multe amenințări publice la adresa noastră de câtva timp încoace; cu cât atitudinea europenilor este mai ambiguă față de Rusia, cu atât încrederea în ei se diminuează corespunzător (în cazul actual al SUA, diferența este că establishment-ul continuă să fie circumspect în raport cu Rusia)”.

Sursa: News.ro