Trebuie luate mai multe măsuri pentru protejarea sănătăţii mintale la locul de muncă, a îndemnat miercuri Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), prezentând noi recomandări pentru abordarea acestei probleme, informează AFP, citată de Agerpres.

Cele două agenţii ale ONU care se ocupă de sănătate şi de muncă, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), au dat publicităţii o serie de recomandări pentru prevenirea şi protecţia împotriva riscurilor care ameninţă sănătatea mintală la locul de muncă.

Stresul psihologic are un preţ mare pentru persoanele afectate, dar şi pentru societate. Potrivit estimărilor, 12 miliarde de zile de muncă se pierd în fiecare an din cauza depresiei şi anxietăţii, echivalentul a 1.000 de miliarde de dolari, potrivit OMS şi OIM.

''A venit vremea să ne concentrăm asupra efectelor negative pe care munca le poate avea supra sănătăţii noastre mintale'', a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-un comunicat.

''Bunăstarea individului este un motiv suficient pentru a acţiona, dar o sănătate mintală problematică poate totodată să aibă un impact debilitant asupra performanţelor şi productivităţii unei persoane'', a subliniat el.

OMS a avertizat în iunie că aproape un miliard de persoane la nivel global se confruntă cu o tulburare mintală înaintea pandemiei de COVID-19, care a agravat şi mai mult situaţia.

Statistici ''îngrijorătoare''

Un adult aflat la vârsta activă din şase suferă de o tulburare mintală, potrivit OMS.

''Statisticile sunt alarmante'', le-a declarat jurnaliştilor Manal Azzi, responsabil pentru securitate şi sănătate în muncă în cadrul OIM. ''Avem o enormă responsabilitate în faţa noastră''. Locul de muncă în sine este deseori un factor declanşator.

Într-un nou raport asupra celei mai adecvate maniere de a contracara problema, OMS subliniază că o slujbă motivantă poate proteja bunăstarea mintală, oferi un sentiment de împlinire, de încredere în sine şi genera venituri.

În schimb, condiţii de muncă nocive sau mediocre, relaţii dificile la locul de muncă, precum şi şomajul ''pot contribui într-o manieră semnificativă la deteriorarea sănătăţii mintale sau la agravarea problemelor de sănătate mintală existente''.

Locul de muncă poate, de asemenea, amplifica problemele mai mari care afectează negativ sănătatea mintală, cum ar fi discriminarea pe criterii de sex, vârstă, origine etnică, orientare sexuală şi handicap, adaugă OMS.

Formarea liderilor

Una dintre recomandările cele mai importante - şi nouă totodată - este de a forma responsabili care să ştie să prevină mediile de muncă stresante şi să răspundă angajaţilor care se confruntă cu astfel de situaţii.

Aiysha Malik, din cadrul departamentului de sănătate mintală şi toxicomanie al OMS, a explicat că este esenţială ''prevenirea unor situaţii cum ar fi sarcinile de lucru prea dificile (...), a fi victima intimidării, a relaţiilor dificile cu colegii sau cu superiorii''. Acest lucru trebuie să se schimbe, a spus ea, sau vom continua să ''ne confruntăm cu dificultăţi în ceea ce priveşte sănătatea noastră mintală la locul de muncă, oricare ar fi numărul instrumentelor pentru gestionarea stresului'' pe care le aplicăm.

În plus faţă de aceste linii directoare, OMS şi OIM au publicat o notă comună orientativă, care prezintă strategii practice pentru guvernanţi, angajatori şi angajaţi precum şi pentru organizaţiile acestora.

Documentul explică totodată cum pot fi susţinute persoanele afectate de tulburări mintale şi cum pot fi ajutate să se implice şi să prospere la locul de muncă.

''Trebuie să investim în construirea unei culturi de prevenţie în ceea ce priveşte sănătatea mintală la locul de muncă, remodelarea mediului de muncă pentru a stopa stigmatizarea şi excluderea socială şi a garanta că angajaţii care suferă de probleme de sănătate mintală se simt protejaţi şi susţinuţi'', a declarat directorul OIM, Guy Ryder, într-un comunicat.