Fiind la baza construcției europene de la declarația Schuman din 9 mai 1950, Franța va asuma pentru următoarele șase luni președinția Consiliului Uniunii Europene. Pe durata primului semestru al anului 2022, Franței îi revine marea responsabilitate de a avansa lucrările și negocierile începute de forurile europene.

În continuarea discursului ținut de președintele Macron la Universitatea Sorbona în septembrie 2017, programul Președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene (PFUE) se declină în trei idei forte și mobilizatoare.

Prima este de a construi o Europă mai puternică și mai suverană, de a-i permite să-și afirme locul pe scena internațională și să-și stăpânească destinul. Aceasta necesită o mai bună protecție a frontierelor și gestionarea fluxului migrator printr-o politică de azil ameliorată, dar și prin consolidarea autonomiei sale strategice și a capacității de a acționa în domeniul securității și apărării. Dincolo de inițiativele deja lansate, cum ar fi Fondul European de Apărare sau Inițiativa Europeană de Intervenție, UE va adopta o „busolă strategică” care să identifice provocările, căile și mijloacele de apărare a intereselor noastre comune într-un mediu internațional din ce în ce mai instabil și incert.

A doua idee este de a favoriza apariția unui nou model european de creștere armonizând dezvoltarea economică și ambiția climatică. UE, care s-a angajat în mod colectiv să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 și să obțină neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2050, trebuie să fie în fruntea inovației și a excelenței tehnologice. Planul european de relansare, în valoare de 750 de miliarde de euro, care va permite finanțarea investițiilor indispensabile pentru dezvoltarea de noi sectoare industriale precum hidrogenul, bateriile sau semiconductorii, va fi însoțit de implementarea unei taxe pe carbon la frontiere în favoarea căreia Franța militează de mai mulți ani. Domeniului digital, care ne-a transformat economiile și modul nostru de viață, i se va acorda o atenție deosebită prin elaborarea a două documente importante, unul privind piața digitală pentru a evita crearea unor situații de monopol și celălalt privind serviciile digitale pentru a responsabiliza mai bine platformele digitale în ceea ce privește conținutul difuzat. În sfârșit, nu trebuie să uităm de dimensiunea socială a modelului european care ar trebui să beneficieze de noi progrese, de exemplu, prin adoptarea unei directive privind salariul minim.

A treia idee consta în a pune accentul pe dimensiunea umană și valorile umaniste ale Europei. Astfel, în primăvară, este prevăzut să fie trase concluziile celei mai ample consultări publice organizate în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, care a arătat dorința UE de a asculta doleanțele cetățenilor europeni și de a răspunde preocupărilor acestora. Va trebui să apăram în continuare valorile comune și să luptam împotriva violenței asupra femeilor, discursului instigator la ură, rasism, antisemitism. În contextul Anului European al Tineretului în 2022, Franța intenționează, de asemenea, să inițieze o reflecție cu privire la crearea unui serviciu civic european de șase luni, deschis tuturor tinerilor sub 25 de ani.

Pentru Franța, o Europă suverană trebuie să fie capabilă să-și asume responsabilitățile la nivel internațional și, în special, să acționeze în favoarea stabilității și prosperității vecinătății sale. În Republica Moldova, acest angajament se prezintă sub diferite forme, de la Acordul de Asociere la asistența macrofinanciară, prin donații de vaccinuri sau investiții în infrastructură în cadrul Parteneriatului Estic. De exemplu, UE a acordat 60 de milioane de euro sub formă de granturi în decembrie anul trecut pentru a atenua consecințele crizei energetice și va oferi asistență macrofinanciară de 150 de milioane de euro (dintre care 30 de milioane de euro sub formă de donații) pentru a sprijini reformele în curs. Acest ajutor face parte din planul de relansare și reziliență, în valoare de 600 de milioane de euro, de care Republica Moldova ar trebui să beneficieze pe o perioadă de trei ani.

Apropierea de Uniunea Europeană este un proces exigent, care necesită reforme economice și de mediu, precum și reforme administrative și judiciare, pentru a corespunde normelor și standardelor europene în toate domeniile. Republica Moldova poate conta pe Președinția franceză a Consiliului Uniunii Europene și pe echipa Europei pentru a o susține pe această cale, care este și calea dezvoltării economice și sociale.