Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, este prezentă la București marți, 23 noiembrie, în prima sa vizită oficială. Deja neprietenii speculaseră o întârziere a vizitelor oficiale a președintelui și premierului la București, după ce doamna Sandu fusese la București în vizită neoficială, în vizită personală, în vizită informală și comunicarea cu partea română este extrem de apropiată, după prima vizită oficială a Președintelui României, Klaus Iohannis la Chișinău, imediat după instalarea în funcție a noului președinte pro-european, ales la Chișinău în fața lui Igor Dodon. La 100 de zile de guvernare pro-europeană Gavriliță și un an de președinție Maia Sandu, este o ocazie de trecere în revistă a elementelor de susținere trecute, prezente și necesarul de viitor dar și promisiunile viitoare ale susținerilor de către România pentru Republica Moldova, condiționările în reformă angajate și asumate de Chișinău, ce însoțesc acest sprijin, dar și realizări și neîmpliniri ale perioadei scurse din cele două mandate, Președinte și prim ministru.

Împlinirile Maiei Sandu: de la câștigarea deplină a puterii la lupta anticorupție și criza energetică

Președintele Maia Sandu a reușit, după un efort de mobilizare și ambiție deosebit, dublat de cunoaștere și fundamentare juridică și constituțională, să obțină organizarea alegerilor parlamentare anticipate și să câștige scrutinul de la 11 iulie 2021. Apoi această câștigare a puterii cu partidul său PAS, majoritar în Parlament, a generat și baza pentru reforma justiției și combaterea corupției, principala temă de campanie a Președintelui Maia Sandu și a PAS. După înlocuirea din funcție a Procurorului General Alexandr Stoianoglu și arestarea acestuia la domiciliu de către instanță, simpla schimbare a generat o dezmorțire a luptei anticorupție și o ieșire din inerție marcată de dorința procurorilor de a-și face treaba. Și cazurile au început să se înmulțească, din ce în ce mai vizibile și de mai mare amploare.

E adevărat că suntem într-o situație de tip PNA în România, la primii pași timizi ai schimbării înaintea reformei reale a DNA, când nu a fost vorba decât despre accelerarea unui proces fără ca reforma propriu-zisă să fie dusă la bun sfârșit. Dar pasul este major, chiar și constituirea unei comisii internaționale care urmează să evalueze capacitatea managerială și profesională a procurorului general arestat la domiciliu, temei pentru schimbarea sa definitivă din funcție. În același timp, se pregătesc și marile legi ale reformei justiției. Parlamentul urmează să înființeze o instituție de tip DNA cu atribuții anticorupție clare, sub strict control judecătoresc. În același timp, cazurile actuale vor ajunge în fața instanței care va valida (sau nu) calitatea lucrărilor acestor procurori, selectând foarte clar profesionalismul în întocmirea actelor de urmărire penală cu respectarea strictă a legii în cazuri cu grad relevant și ridicat de impact.

Dacă pe zona combaterii corupției și reformei justiției pașii par a fi cei mai substanțial făcuți, demersurile de reformă au fost stopate în mod violent de criza energetică globală și mai ales de criza gazului. Republica Moldova s-a găsit din nou în situația de a trebui să stingă focul, inclusiv decretând stare de urgență energetică, și tot cu ajutorul României a făcut pași înainte, inclusiv având accesul la resurse de pe piața europeană care au intrat în premieră pe conducta VestMoldGaz, alternativă conductelor Gazprom. E adevărat că a fost un test bun, dar soluția finală a fost un acord cu Gazprom care aduce imobilismul pe o durată de 5 ani și blochează restructurarea Moldova Gaz, companie deținută majoritar de către Gazprom, care face legea la Chișinău.

Ca lucrurile să fie clare că jocul Rusiei de constrângere nu este încheiat, chiar și la prețuri de 3—4 ori mai mari ca de obicei, Gazprom a avertizat, chiar în ajunul vizitei la București, că va închide gazul în 48 de ore pentru că Republica Moldova – în fapt Moldova Gaz, adică tot Gazprom – a ratat plata unei tranșe din datoria veche. Contractul cu Gazprom este ceea ce s-a putut obține la această oră, un contract similar cu cel al Serbiei, de exemplu, dar care blochează aplicarea Pachetului III energetic european care ar fi dus la restructurarea MoldovaGaz care nu poate fi deținută majoritar de firma producătoare și transportatoare de gaz, în același timp, care face și distribuția.

Rezultatul pozitiv este, totuși, doar amânarea reformei la Moldovagaz, însă vestea bună este lansarea în premieră a unui audit al Curții de Conturi la companie, în paralel cu auditul internațional independent convenit prin contract la datoriile Republicii Moldova / MoldovaGaz către Gazprom. În premieră, autoritățile de la Chișinău au posibilitatea să vadă, în mod real, cum arată mecanismele de furnizare actuale și mai vechi și să stabilească dincolo de orice dubiu datoria reală către Gazprom. Evident, vor ieși în evidență și intermediari sau personaje care au spoliat bugetul de stat al Republicii Moldova în extragerea, făcută în timp, a unor sume oneroase aferente plății livrărilor de gaze.

Guvernul Republicii Moldova: realizări și proiecte

În prezența celor doi președinți, ai României și Republicii Moldova, Klaus Iohannis și Maia Sandu, miniștrii afacerilor Externe, Bogdan Aurescu și Nicu Popescu vor semna Foaia de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare România - Republica Moldova – un document esențial care reprezintă baza cooperării viitoare concrete în plan bilateral între România și Republica Moldova. Este, în fapt, o aducere la zi a unui document semnat în 9 octombrie 2019 dar care nu a putut fi aplicat după alungarea de la Guvernare a executivului condus pe atunci de Maia Sandu, – un inventar cuprinzător al proiectelor de cooperare în plan bilateral pentru perioada următoare realizat de instituțiile românești și care reunește toate proiectele existente.

Aducerea la zi a acestui document relevant și comprehensiv ține cont și de schimbările fundamentale existente la Chișinău – președinte și guvern pro-europene, ale PAS – iar actualizarea acestui document fundamental, pentru orientarea cât mai eficientă și concretă a activităților Guvernelor României și Republicii Moldova în domeniile considerate prioritare, vizează cu precădere eforturile de reformă democratică și avansarea agendei europene a Republicii Moldova. A fost astfel depășită perioada de stagnare, ba chiar regres, de după demiterea guvernului Maia Sandu, mai ales de atitudinea ostilă a președintelui ostentativ pro-rus Igor Dodon și a guvernele neconstructive care au urmat.

În scopul actualizării Foii de parcurs, Ministerul Afacerilor Externe s-a consultat în ultimele luni cu toate instituțiile naționale cu responsabilități în domeniu și a elaborat un document cuprinzător și deosebit de util  Totodată, în perioada iulie-noiembrie 2021 au avut loc, la București și Chișinău, consultări interinstituționale extinse între cele două părți pentru actualizarea și completarea documentului din 2019.  Astfel, obiectivul Foii de parcurs actualizate și completate în 2021 este sprijinirea racordării ferme și ireversibile a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, cu asistența României, pe următoarele direcții comun asumate:

  • Susținerea integrării europene a Republicii Moldova și a procesului de reforme democratice;
  • Dezvoltarea economică și socială a Republicii Moldova în beneficiul direct al tuturor cetățenilor săi, pornind de la așteptările acestora pentru un trai prosper,  într-un stat democratic, cu instituții publice moderne și justiție independentă;
  • Consolidarea comunității de limbă, istorie și cultură dintre România și Republica Moldova.

Perspectiva de integrare europeană a Republicii Moldova, are la bază un set de proiecte și acțiuni prioritare de cooperare concretă pentru ambele părți în ceea ce privește:

  • interconectarea energetică;
  • asistența nerambursabilă pentru Republica Moldova (prin intermediul unui nou Acord bilateral care să înlocuiască funcțiile Acordului privind asistența nerambursabilă de 100 milioane euro, semnat în 2010 și ieșit din vigoare la 28 martie 2021 din cauza guvernului anterior al Republicii Moldova);
  • sprijinul financiar rambursabil;
  • infrastructura de transport;
  • comunicațiile și societatea informațională;
  • cooperarea regională şi teritorială;
  • protecția mediului, apelor și pădurilor;
  • educația și cercetarea; cultura; sănătatea; munca;
  • cooperarea în domeniul afacerilor interne;
  • cooperarea în domeniul finanțelor publice și fondurilor europene;
  • agricultura;
  • cooperarea în domeniul justiției;
  • cooperarea în domeniul comerțului și investițiilor;
  • asistența oficială pentru dezvoltare;
  • cooperarea pe linia Ministerelor Afacerilor Externe.

Cooperarea bilaterală concretă a României cu Republica Moldova cuprinde în prezent inițiative, parteneriate și proiecte cu un grad înalt de complexitate și profunzime, în toate domeniile de activitate. În plus, nu trebuie uitat că fiecare asemenea proiect este condiționat de realizarea unor reforme convenite și asumate de către Chișinău în drumul către aderarea la Uniunea Europeană, în fiecare caz în parte fiind vorba despre sprijin și asistență directă din partea României.

Neîmpliniri și eforturi reînnoite

Republica Moldova face eforturi susținute să realizeze reforme, să absoarbă fonduri și să relanseze economia, în paralel cu gestionarea crizelor multiple, suprapuse și interdependente care s-au acumulat în această perioadă, nu puține generate direct de către Rusia. Astfel, criza gazelor și energiei a generat o întârziere de o lună în reforme, atât timp cât întreg eșafodajul executiv a fost capturat de această gestiune a unui contract de natură comercială între Gazprom și MoldovaGaz. Amploarea impactului crizei prețurilor la gaze a generat intervenția autorităților de stat, așa cum a subliniat într-o sesiune fluviu de întrebări și răspunsuri președintele Maia Sandu, la finalul săptămânii trecute. În plină perioadă de urgență energetică.

Acest lucru a dus la un set de compromisuri care au fost pe de o parte necesare pe termen scurt – precum contractul pentru gaze – pe de altă parte blocant pentru reforma din domeniu. După cum spuneam, vestea bună este, totuși, accesul la mecanismele și cheltuielile legate de aprovizionarea cu gaze și activitatea MoldovaGaz. Dar, altfel, reformarea sistemului e amânată cu 5 ani cu excepția cazului în care MoldovaGaz s-ar dovedi frauduloasă sau parte a unor manevre dolosive care să reclame falimentarea sau condamnarea companiei.

Pe de altă parte, se manifestă o anumită reținere generală în privința angajării de cadre și politicilor din acest domeniu la Chișinău. Eliminarea unor elemente corupte, neprofesioniste sau blocante din administrație nu a fost urmată imediat – și nu a putut fi – de recrutarea de cadre noi și pregătite. Nivelul salarial precar în administrația publică joacă un rol important în aceste blocaje, inclusiv în dislocarea și aducerea în Republica Moldova a unor reprezentanți din diaspora cu pregătire relevantă în diferitele domenii și capabili să acopere sarcina posturilor de prim plan, și aceptând nivelul de salarizare existent. Aici nici secretarii de stat și șefii de agenții, nici consilierii prezidențiali nu au putut să fie aduși și instalați – Maia Sandu nu are consilier pentru securitate națională în plină presiune militară asupra Estului Ucrainei și într-o perioadă de tumult și tectonicitate crescute ce reclamă înțelegerea și impactul acestor evoluții – iar vicepremierul pentru reintegrare cu Transnistria, Vlad Kulminski, a plecat din motive personale, fără a putea fi înlocuit până la această oră, deși din zona nistreană continuă abuzurile la adresa drepturilor omului, dar și răpiri pe malul drept și multe alte malversațiuni provocatoare, iar de aici vine o parte importantă din amenințări, riscuri și vulnerabilități la adresa securității naționale a Republicii Moldova.

Relația bilaterală cu România și sprijinul pentru reforma sectorului de securitate al Republicii Moldova

În ceea ce privește relația bilaterală cu România, aici se manifestă două categorii de probleme de prim interes: mai întâi, se înregistrează o presiune crescută din partea populației și a unei părți a clasei politice - contribuabili români care finanțează fondurile de susținere ale Republicii Moldova de ani de zile -față de un set de afirmații publice nefericite și nepotrivite care deranjează și sunt greu acceptabile când e vorba despre dezideratele identității comune, a limbii, istoriei și culturii românești pe ambele maluri ale Prutului. Afirmații nefericite, intrarea în capcane din grabă, neatenție sau lipsă de calcul a unor înalți oficiali de la Chișinău, speculate de către Moscova și MAE rus, în cadrul războiului informațional, sunt de prost augur în perspectivă, amenințând să îngreuneze acordarea ajutorului mai departe.

În plus, la aceasta se adaugă tot mai multe cazuri de desconsiderare a securității energetice și a intereselor strategice ale Republicii Moldova ce trebuie plasate în altă categorie decât competițiile pur comerciale de atribuire a lucrărilor și privatizărilor. Aici linia de energie electrică de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău e punct de referință, rolul fiind de închidere a unor cercuri de circuite ce evită regiunea separatistă nistreană, menite să dea siguranță, și care au fost concedate către o firmă obscură indiană. Și alte exemple vor fi prezentate la București ca dovadă a unei abordări mai puțin atente și consecvente de către unii oficiali din guvernarea actuală și a inducerii unor vulnerabilități nenecesare în dezvoltarea sistemului energetic din Republica Moldova.

Nu în ultimul rând, nu trebuie uitat că România a oferit Republicii Moldova asistență în elaborarea documentelor de securitate națională și sprijin pentru Reforma Sectorului de Securitate și a diferitelor instituții din acest sector. De la Consiliul Suprem de Securitate – care trebuie să devină un organism executiv al președintelui pentru îndeplinirea atribuțiilor în domeniul securității naționale, în absența, alternativă, a unui Minister al Securității Naționale, oricum hulit prin ecourile trecutului – la serviciile de informații și securitate respectiv instituțiile autonome cu roluri pe felii ale preocupărilor de securitate națională, toate reclamă reforme care, oricum, sunt deja întârziate. Și care nu mai așteaptă.

Comunitatea de informații - în varianta integrată și coordonată -, ca și Consiliul Suprem de Securitate – care trebuie să treacă de la rolul consultativ la cel executiv și de la componența eteroclită (membri ai Parlamentului, ai societății civile alături de conducători de instituții, toți cu diferite grade de acces sau non acces la informații clasificate) la una strict executivă - trebuie repuse pe baze solide cât mai rapid și lansate în activitate. Și, nu trebuie uitată combaterea corupției la toate nivelurile, corupția de ieri și de azi, indiferent de culoarea politică a protagoniștilor. Abia așa vom avea credibilitatea și susținerea publică pentru o asemenea campanie când și guvernanți și reprezentanți ai unor autorități independente actuale, în funcție, alături de infractorii trecutului, furtului miliardeor și altor mecanisme de furt de bani vor intra în atenția procurorilor cu propriile acte de corupție, câte sunt ele, spre satisfacerea așteptărilor publicului.