Concernul Gazprom este acuzat că amplifică criza energetică pentru a obţine undă verde pentru Nord Stream 2. Dar evident că Moscova urmăreşte şi alte obiective strategice.

La început părea o reclamă. "Cei care au fost de acord să încheie cu noi contracte pe termen lung îşi pot acum freca mâinile şi pot jubila", a declarat preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. "Cei care au semnat cu noi contracte pe termen lung se pot bucura acum de preţuri", a declarat la rândul ei, repetând practic declaraţia lui Putin, vicepreşedinta Gazprom, Elena Burmistrova, responsabilă pentru exporturi, se arată într-o analiză DW. 

Moscova face reclamă contractelor pe termen lung

Deja de săptămâni Moscova transmite Europei un semnal fără echivoc: semnaţi cu Gazprom şi deci cu Rusia contracte pe termen lung pentru livrările de gaz şi nu va trebui să vă faceţi griji cu privire la curentul electric sau încălzire. Şi aceasta s-a întâmplat pe fundalul unei crize a gazului fără precedent pe piaţa europeană. În ultimele luni preţul a explodat, ajungând la începutul lunii octombrie să fie de zece ori mai mare decât preţul mediu pe anul 2020.

Experţi, politicieni şi mass-media din occident presupun că Gazprom a amplificat intenţionat criza energetică pe piaţa europeană pentru a face presiuni la adresa Germaniei şi a UE, în scopul obţinerii cât mai urgent posibil a aprobării pentru darea în exploatare a conductei Nord Stream 2, finalizată în Marea Baltică. Şi anume pentru exploatarea ambelor ţevi ale gazoductului, ceea ce necesită o excepţie de la norme europene în vigoare. În acest sens a pledat şi Putin miercuri la Moscova, în deschiderea Săptămânii Energetice Ruse.

Dar între timp se întăreşte impresia că Moscova urmăreşte şi un al doilea obiectiv strategic. Diverşi înalţi reprezentanţi ai Rusiei, mass-media oficiale ruse şi multiplicatori inoficiali din mediile de socializare laudă insistent practica mai veche a contractelor pentru livrările de gaz pe termen lung, sugerând statelor UE că ar fi mai bine să abandoneze tranzacţionarea liberă la bursă a gazului pe piaţa spot.

Putin critică "deştepţii" din Comisia Europeană

Putin a dat tonul şi a trasat parcursul. El nu a ascuns niciodată că el este cel care trasează politica Gazprom. "Deştepţii din mandatul precedent al Comisiei Europene au fost cei care s-au gândit la formarea pe piaţă a preţului pentru gaze - şi acum avem rezultatul", a declarat deja la începutul lunii septembrie liderul de la Kremlin, în cursul unei conferinţe de presă. Pe atunci preţul a 1000 de metri cubi de gaz pe piaţa spot săltase deja la 650 de dolari.

O lună mai târziu, pe 6 octombrie, preţul pentru aceeaşi cantitate de gaz ajunsese la aproape 2000 de dolari. Iar Putin şi-a reiterat criticile. "De fapt, experţii din fosta Comisie Europeană, cu precădere experţi britanici, au făcut propunerea ca gazul să fie tranzacţionat la bursă. Ei au lansat şi impus această practică", a declarat el cu prilejul unor consultări pe teme energetice. Adăugând că acum, după Brexit, această notă de plată revine consumatorilor din  Europa continentală. 

Câteva zile mai târziu, ambasadorul Rusiei la UE, Vladimir Cişov, a transmis următorul mesaj occidentului, în cursul unui interviu acordat Financial Times: contractele pe termen lung cu Rusia au garantat livrări sigure, au asigurat cantităţi şi preţuri stabile, "dar apoi a venit Bruxelles-ul cu ideea de a modifica sistemul". "Noi ştim, a continuat diplomatul, că regulile pieţii pot fi utile în unele situaţii, dar sunt complet inutile în alte situaţii." 

Iar acum, în deschiderea săptămânii energiei, Putin şi-a repetat reproşul adus fostei Comisii Europene, care a crezut că un comerţ liber cu gaz ar echilibra piaţa energiei. "Noi am afirmat mereu că este necesară orientarea către contracte pe termen lung."

De ce a ajuns în colaps piaţa spot în această toamnă?

Se pune însă întrebarea de ce comerţul european cu gaz la bursă, criticat vehement acum de Moscova, a funcţionat ani în şir fără probleme, ajungând să se dezechilibreze abia vara trecută, pentru a ajunge în colaps în septembrie şi octombrie.

Penuria acută de gaz din Europa are mai multe cauze, susţin aproape la unison experţii. Între altele, se evidenţiază nivelul scăzut existent în depozitele europene de gaz după iarna friguroasă 2020/2021, aprovizionarea cu predilecţie a pieţei asiatice cu gaz lichefiat, fiindcă acolo preţurile au fost mai mari, consumul crescut de gaz pentru producţia energiei electrice, fiindcă luni în şir nu a suflat vântul necesar turbinelor eoliene şi reparaţii care necesită un timp îndelungat la conducte de gaz din Norvegia.

Dar de ce Rusia, care asigură aproape 40 la sută din importurile de gaz ale UE, nu şi-a onorat în această situaţie responsabilitatea de lider de piaţă ce-i revine? Gazprom ar fi putut majora oferta pe piaţa spot europeană, pentru a acoperi măcar parţial cererea în creştere, câştigând cu această ocazie sume considerabile.

Gazprom renunţă la încasări suplimentare

La această întrebare răspunde expertul rus în materie de energie, Mihail Krutihin, un critic al Kremlinului, într-un interviu oferit ziarului moscovit Novaia Gazeta: "În loc să se folosească de creşterea preţurilor şi să realizeze câştiguri suplimentare din vânzarea de gaz la preţuri mari pe piaţa spot, Gazprom a decis să sisteze complet comerţul pe piaţa spot şi a anunţat că în trimestrul 4 şi pe parcursul anului viitor nu va vinde cantităţi suplimentare de gaz pe bursele electronice."

Krutihin rezumă astfel tactica Gazprom: "Toate contractele semnate anterior vor fi onorate, dar Europa nu primeşte cantităţi suplimentare de gaz" şi vede în asta motive politice clare.

La aceeaşi concluzie ajunge şi corespondentul din Moscova al Frankfurter Allgemeine Zeitung, Friedrich Schmidt. Într-un articol intitulat "Strania renunţare la bani a Rusiei", el scrie că "Gazprom, controlat de stat, îşi onorează contractele pe termen lung de livrare a gazului, dar nu fructifică şansa de a câştiga foarte mulţi bani extinzându-şi afacerile modeste de până acum pe piaţa spot." Şi Schmidt este convins că Gazprom execută indicaţiile politice ale Kremlinului.

O contracarare a "green deal"-ului UE

Este oare o cauză majoră a penuriei actuale de gaz faptul că Gazprom boicotează tranzacţiile pe piaţa spot europeană, că foloseşte momentul prielnic pentru a anihila şi discredita piaţa spot a UE? Să fie acesta calculul Moscovei?

Cine l-a ascultat atent pe Putin în deschiderea săptămânii energiei, a constatat că ştirile potrivit cărora Rusia ar vrea să-şi majoreze exporturile de gaz către Europa au fost pripite. Putin nu a vorbit despre piaţa spot europeană, el s-a referit la "partenerii noştri". Cu alte cuvinte, numai semnatarii contractelor pe termen lung se pot aştepta la majorarea cantităţii de gaz livrat.

Gazprom a realizat deja un succes notabil: Ungaria tocmai a semnat cu concernul rusesc de stat un contract valabil pe o durată de 15 ani. Dacă alte state din UE, mai mari, se vor întoarce la contracte de livrare pe termen lung cu Gazprom, aceasta ar cimenta pentru mulţi ani poziţia dominantă a Rusiei pe piaţa europeană a căldurii şi curentului electric, făcând Europa şi mai neatractivă pentru posibili concurenţi din industria gazului lichefiat.

Concomitent, astfel de contracte pe termen lung ar contracara green deal-ul UE, planul european ambiţios de reducere a emisiilor de dioxid de carbon şi de protecţie a climei. Fiindcă statele UE ar trebui să importe până la mijlocul sau chiar sfârşitul anilor 2030 cantităţi mari de gaz, care este energie fosilă, în ciuda faptului că există aşteptarea ca energia regenerabilă să se dezvolte şi să ajungă la un nivel optim deja în decursul actualului deceniu. Devine tot mai evident că şi acesta este un obiectiv al Moscovei.