Republica Moldova sub guvernul pro-occidental al Maiei Sandu, a trecut serios la treabă: a refăcut relațiile internaționale, șefi de stat și de guverne europeni sunt săptămânal la Chișinău, în timp ce acordurile internaționale de finanțare determinate de reforme au luat locul livrărilor de vaccinuri ca ajutor pentru combaterea pandemiei. Dacă pe dimensiune politică lucrurile au curs avantajos iar Maia Sandu a susținut și un discurs mult așteptat la Adunarea Generală a ONU menționând opțiunea retragerii trupelor ruse, contrar așteptării unor pesimiști, campania anticorupție se mișca lent iar prezența Procurorului General Alenxandr Stoianoglo amenința miezul acțiunii anunțate de către PAS. Dar marți, 5 octombrie, când la București cădea prin moțiune de cenzură Guvernul Cîțu, la Chișinău începea campania anti-corupție în stil mare cu reținerea Procurorului General.

Lovitură de forță, orchestrare de mare maestru, colaborare excelentă a SIS, Poliției și Consiliului Superior al Procurorilor

Alexandr Stoianoglo era un personaj blocant pentru perspectiva reformelor din Republica Moldova. Am spus-o nu o dată, acesta trebuia să plece prin rolul nefast pe care-l juca în sistem, acolo unde era cel care ocrotea interesele tuturor potentaților cu bani. Fostul oligarh atotputernic Vladimir Plahotniuc, oligarhul dat în căutare la nivel internațional Veaceslav Platon, dosarul furtului miliardului și cel al spălării banilor din companiile de stat ruse prin sistemul bancar din Republica Moldova cu ajutorul hotărârilor judecătorești și unor datorii fictive, toate s-au oprit și au fost acoperite de acțiunile lui Stoianoglo. Iar după arestarea sa, la Chișinău poate începe jihadul juridic împotriva tuturor celor implicați, într-o formă sau alta, prin corupere, în situația actuală a Republicii Moldova.

În afacere au fost combinate mai multe cauze, care de care mai complexe. Cazul Petic, al unui fost ofițer de frontieră care dezvăluise schemele de transfer și furt prin vămi, căruia i s-a înscenat de către Poliție o acuzație de viol, care l-a trimis în arest pentru 9 luni și i-a distrus viața; cazul acoperirii și scoaterii de sub urmărire penală a arestatului Veaceslav Platon; cazul Laudromat, al spălării de bani în care au apărut date potrivit cărora însuși Stoianoglo a fost beneficiar, prin două firme ale soției sale. Și, peste toate, blocarea demiterii sale din funcție și controlul asupra Consiliului Superior al Procurorilor pe care îl exercita Stoianoglo, toate au jucat un rol și au fost decurcate astăzi.

Protagonistul principal al scenariului și acțiunii în forță rămâne, la nivel politic, Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, care a descurcat ițele complicate ale afacerii și a orchestrat prăbușirea castelului de cărți și jocului de domino care-l ținea pe Stoianoglo în funcție. Capacitatea de analiză și cunoaștere a faptelor, legarea unor cazuri extrem de complexe, utilizarea anchetelor organizațiilor neguvernamentale și a mass mediei, dar și coagularea eforturilor instituționale care au implicat SIS, Ministerul de Interne condus de Ana Revenco – fosta consilieră prezidențială pentru Securitate Națională, toate au condus la deznodământul de astăzi, primul livrabil al actualei guvernări în combaterea corupției. Și nu au trecut încă 6 luni de guvernare, fapt care anunță o schimbare majoră în Republica Moldova care are, azi mai mult decât ieri, o șansă în plus să se facă bine.

De menționat că, până în ultimul moment, Stoianoglo a încercat să blocheze tot acest efort, să se opună reformelor, să blocheze orice posibilitate de a mișca un fir de păr din noianul de mizerii din spatele său. Pentru că, nu trebuie să existe nici un dubiu, ceea ce a găsit la percheziție și vor găsi procurorii care fac azi ancheta la adresa fostului Procuror General ca zdruncina multe averi, castele, imperii clădite din furturi și afaceri dosite după paravane de firme off shore și conturi anonime. Dezvăluirile recente Pandora Papers se dovedesc doar vârful icebergului pentru Republica Moldova, iar promisiunea că aceste anchete nu se vor opri până la ultima persoană implicată contează în primul rând.

Am ales să facem mai jos un film al celor trei componente ale afacerii Stoianoglo de marți, 5 octombrie, după cum urmează: Afacerea Petic; Blocarea Consiliului Superior al Procuraturii; Afacerea gardianului furturilor și apărătorului corupților Stoianoglo; și reținerea lui Stoianoglo.

Filmul faptelor: Afacerea Petic

Fostul șef-adjunct al Serviciului Protecție Internă și Anticorupție al MAI, Vadim Mînzărari, dar și mai mulți foști ofițeri ai ex-Direcției Operațiuni Speciale a INI, au fost încătușați în dimineața zilei de 5 octombrie de către ofițerii SIS și SPIA, în comun cu procurorii. Oamenii legii au făcut percheziții la domiciliul acestora, iar ca urmare a acțiunilor de urmărire penală, aproximativ șase persoane au fost reținute.

Solicitat telefonic, Vladimir Viscun, șeful SPIA a confirmat operațiunea, inclusiv reținerea unui fost șef adjunct SPIA, dar nu a putut oferi mai multe detalii, făcând trimitere la secretul anchetei. Viscun a menționat că instituția pe care o conduce va veni mai târziu cum mai multe informații despre acest caz.

Ceilalți foști ofițeri DOS reținuți în prezent activau în cadrul mai multor subdiviziuni ale MAI, inclusiv la IGPF.

SIS, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, a publicat secvențe video care ar proba fabricarea dosarului „Petic”. Întreaga afacere se referă la arestarea ilegală a unui ofițer al Poliției de frontieră care a dezvăluit malversațiunile colegilor săi, la nivel instituțional.

Serviciul de Informații și Securitate a publicat secvențe video ale organizării înscenării pretinsului viol, instrucțiunilor și ofertelor făcute de către foștii angajați ai Direcției 5 a INI al IGP al MAI persoanei racolate în vederea denunțării false, precum și căile de retragere și garanțiile propuse acesteia. Din imagini rezultă că scenariul realizat implica utilizarea unor substanțe psihotrope în vederea surprinderii victimei înscenării la „locul faptei”.

Ulterior, persoana racolată a făcut un denunț fals, cu bună știință despre săvârșirea unei infracțiuni de viol, care este o infracțiune gravă, solicitând să fie considerată parte vătămată, dând în această calitate declarații mincinoase referitor la circumstanțele „violului”.

Serviciul Informații și Securitate a emis un comunicat, în care anunță că, „în dimineața zilei de astăzi, Serviciul de Informații și Securitate, Serviciul Protecție Internă și Anticorupție al Ministerului Afacerilor Interne în cooperare cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, în cadrul urmăririi penale pe un caz ce ține de fabricarea unui dosar penal, pe mai multe capete de acuzare, au reținut 6 foști și actuali angajați MAI”.

Conform comunicatului, „în cadrul urmăririi penale au fost documentate acțiuni ce țin de fabricarea unui dosar penal privind o pretinsă infracțiune de natură sexuală, care ar fi fost săvârșită de un fost angajat MAI. Bănuiții, folosindu-se de statutul special, ar fi racolat o persoană în vederea denunțării false cu bună ştiinţă și ar fi asistat-o în falsificarea probelor prezentate, cu utilizarea tehnicii speciale”, precizează SIS.

În cazul în care persoanele reținute vor fi găsite vinovate, acestea riscă pedeapsă penală cu închisoare de la 2 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii pe un termen de la 5 ani la 10 ani. În context, menționăm că PCCOCS transmite, cu referire la caz, că are loc investigarea activității ilegale a Direcției nr. 5 în interesul organizației criminale „Plahotniuc”. 

În același timp, fostul polițist de frontieră, Gheorghe Petic, sugerează că ar fi vorba despre dosarul său în care este cercetat pentru viol.„Eh, cei din fosta Ditecția N5 a Ministerului de Interne, mare greșeală ați făcut cu „violul” lui Petic. „Să curgă sânge atunci”. Hai, domnilor procurori, curaj. Jizdan e următorul, sunt gata să mă întorc cu ei după zid, împreună cu ei toți, cam 100 la număr. Viitoarea mea carte va fi în două volume după arestările de azi. Sunt fericit, munca de doi ani dă roade, doi ani a trebuit să tac, dar e timpul. Și țineți minte, Jizdan și Cavcaliuc împreună cu toți cei 100 criminali din fosta Direcția 5, care s-a ocupat cu falsificări, interceptări, filmări de după colț, eu încă nimănui nu i-am rămas dator în viața asta. Urmează lucruri ca în filme. Fiți pe fir.”

Gheorghe Petic a fost reținut pe data de 12 octombrie 2018, după ce o femeie - locuitoare a orașului Ungheni în vârstă de 31 de ani - a telefonat la serviciul 112 și a declarat că a fost violată de el. S-a întâmplat după ce Petic a făcut dezvăluiri despre schemele de contrabandă de la vamă. Au urmat nouă luni de închisoare și decizia Curții de Apel de a transmite cazul spre reexaminare. Petic a fost eliberat în sala de judecată.

Filmul faptelor: Blocarea Consiliului Superior al Procuraturii

Fostul deputat al Platformei DA, ex-președintele Comisiei parlamentare de anchetă „Laundromat”, al spălării de bani ruși prin băncile din Republica Moldova, Inga Grigoriu, a fost invitată la Centrul Național Anticorupție pentru a oferi detalii în cazul acțiunilor președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc, acuzată de depășirea atribuțiilor de serviciu în cazul refuzului examinării a unei sesizări privind acțiunile procurorului general, Alexandr Stoianoglo, care a dispus renunțarea la învinuire în privința controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon. Inga Grigoriu a declarat că, în cadrul vizitei la CNA, ea a suplimentat sesizarea în legătura cu deciziile unilaterale adoptate de șefa CSP cu alte două sesizări ce descriu aceleași fapte.

Mai exact, Grigoriu a solicitat anterior investigarea lui Stoianoglo în cazul presupuselor afaceri în Ucraina ale lui Veaceslav Platon cu Țvetana Kurdova, soția procurorului general, dar și pentru posibila implicare a lui Stoianoglo în dosarul „Laundromat”. În ambele cazuri, Angela Motuzoc, Președinta CSP, a refuzat desemnarea a unui procuror pentru a investiga cazurile respective.

Amintim că Inga Grigoriu a depus anterior o sesizare în adresa Consiliului Superior al Procurorilor prin care a cerut desemnarea a unui procuror pentru examinarea „acțiunilor ilegale” ale Procurorului General Alexandr Stoianoglo în procesul de renunțare la învinuire în privința condamnatului Veaceslav Platon. Mai exact, fosta parlamentară susține că anume Stoianoglo a fost cel care a organizat și dirijat acțiunile procurorilor care, în cadrul ședinței de judecată, au renunțat la învinuirile aduse controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon. Angela Motuzoc a refuzat examinarea acestei sesizări, fapt pentru care a fost acuzată de depășirea atribuțiilor de serviciu și încălcarea prevederilor Legii cu privire la Procuratură.

Nu este, deci, o surpriză că marți, 5 octombrie, Ședința Consiliului Superior al Procurorilor a început cu scandal. Președintele CSP, Angela Motuzoc, a anunțat că nu ar exista un document care ar confirma legalitatea deținerii funcției de președinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de către Dorel Musteață. În acest sens, Motuzoc a propus membrilor CSP să examineze posibilitatea participării lui Musteață la ședința respectivă.

De menționat că în urma deciziei Curții Constituționale din 10 iulie 2021, au fost declarate neconstituționale unele prevederi din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. În acest sens, s-a anulat prevederea cu privire la majorarea numărului membrilor CSM de la 12 la 15. Prin decizia respectivă a Înaltei Curți, Luiza Gafton, decanul de vârstă al CSM și-a pierdut calitatea de membru și, respectiv, președinte interimar al Consiliului. Astfel, s-a revenit la hotărârea din 2019 prin care funcția de președinte interimar al CSM este deținută de Dorel Musteață.

Potrivit lui Motuzoc, nu există o nouă hotărâre a CSM care ar confirma faptul că Musteață asigură interimatul funcției de președinte interimar. În cadrul ședinței, Dorel Musteață a atras atenția asupra faptului că el a participat și la ședințele precedente ale CSP, însă atunci Angela Motuzoc nu a avut obiecții privind participarea sa la ședințe. În plus, prin decizia CCM din 10 iunie, s-a revenit la situația anterioară numirii Luizei Gafton în funcția de președinte interimar al CSM. Supusă votului, propunerea Angelei Motuzoc privind refuzul participării lui Dorel Musteață nu a fost susținută.

De menționat că CSP examina marți cererea deputatului Lilian Carp cu privire la acțiuni ilegale suspecte comise de procurorul general, Alexandr Stoianoglo. Mai exact, este vorba de o posibilă implicare a șefului PG în dosarul „Laundromat”.

De altfel, al doilea episod din ședința CSP l-a avut ca protagonist chiar pe Alexandr Stoianoglo, care a ales să facă presiuni directe asupra plenului. Stoianoglo a întrerupt ședința Consiliului Superior al Procurorilor și a amenințat membrii CSP că ar putea purta răspundere pentru deciziile adoptate chiar în timp ce membrii Consiliului examinau cererea deputatului Lilian Carp cu privire la ilegalitățile care-I erau imputate tocmai procurorului general în dosarul „Laundromat”, dar și renunțare la învinuire în privința condamnatului Veaceslav Platon.

În tipul examinării cererii, Stoianoglo a intrat în sala de ședință, a întrerupt dezbaterile și i-a înmânat președintelui CSP, Angela Motuzoc, o sesizare și a rugat-o să o transmită și altor membri ai Consiliului. Totodată, procurorul general i-a „amintit” membrilor CSP că aceștia ar putea fi trași la răspundere contravențională pentru deciziile adoptate.

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, s-a arătat deranjat de acest comportament al procurorului general, menționând că acesta nu are dreptul să intervină în activitatea CSP. Totuși, Motuzoc a dat curs solicitării lui Stoianoglo și a dispus înmânarea copiilor documentului prezentat de procurorul general. Acțiunile Președintei CSP au fost criticate de Litvinenco care la un moment dat a întrebat „care este procedura de revocare a președintelui CSP”. În documentul prezentat de Stoianoglo se face referire la mai mulți membri CSP, printre care Dorel Musteață, Svetlana Balmoș, Natalia Moloșag și Lilia Potîng.

În ciuda tuturor acestor presiuni, CSP a decis desemnarea unui procuror pentru examinarea „ilegalităților” comise de Stoianoglo. „CSP a hotărât: a-l desemna pe Victor Furtună, procuror în Procuratura Anticorupție, pentru examinarea aspectelor invocate în adresarea domnului Lilian Carp, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, președinte al Comisiei Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică, vizând pretinsele acțiuni ilegale comise de Alexandr Stoianoglo, procuror general al R.Moldova”, a declarat chiar președintele Consiliului, Angela Motuzoc.

De menționat că Stoianoglo este acuzat că ar fi propus sintagma „avînd efect suspensiv” în calitate de amendament la modificarea art.14 alin.(1)2 din Legea nr.190/2007 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului care a permis comiterea spălării de bani denumite generic Landromat. La fel, acesta este acuzat că ar fi beneficiar efectiv ai agenților economici Verlok Development Inc și Jet Business Limeted (companii care anterior au aparținut lui Veaceslav Platon), scrise pe numele soției sale. Totodată, el este acuzat și de faptul că a renunțat, ilegal, la învinuire în privința condamnatului Veaceslav Platon.

Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor de azi luată cu 7 voturi pro: domnul Victor Furtună, procuror în Procuratura Anticorupție, a fost desemnat ca procuror responsabil de a analiza pretinsele fapte infracționale comise de Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, conținute în sesizarea lui Lilian Carp”, a scris ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, care a publicat și hotărârea CSP

Filmul faptelor: Afacerea gardianului furturilor și apărătorului corupților Stoianoglo

Procurorul general Stoianoglo a încercat multe tertipuri pentru a-și salva pielea. Acum aceste acțiuni sunt mai clar revelate după acțiunile de marți care au dus la reținerea sa. Astfel, el a recurs la victimizare, la sesizarea Comisie de la Veneția, la încercarea de blocare a legilor din Parliament care modificau Constituția în materie de modificare a legilor justiției, care în final au dus la modificarea structurii CSP care era sub controlul său și la numirea unui procurer care să-l ancheteze.

Dar pe parcurs, a recurs și la invocarea etniei sale, găgăuze, pentru a striga că ar fi discriminat, tot astfel cum a atacat mass media și societatea civilă pentru că și-a făcut documentarea în diverse forme în timp de la persoane familiar cu problemele sale penale. Într-o conferință de presă, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a făcut cu un șir de declarații prin care s-a victimizat, declarând că a devenit „prima și principala țintă” în războiul anunțat de guvernarea PAS corupției. Șeful Procuraturii a afirmat că este vorba și despre o campanie de discreditare, „pusă la cale cu implicarea directă a unor grupări criminale”, politicieni, printr-o rețea de ONG-uri și așa-ziși experți independenți.

Stoianoglo a făcut trimitere la mai multe evenimente și studii prezentate de IPRE, precizând că în cadrul acestora, activitatea Procuraturii este criticată. Mai mult, el a acuzat că reprezentanți ai Institutului l-ar fi susținut pe fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, având o comunicare cu el. Ulterior, Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a venit cu un comentariu, spunând că, deși procurorul a încercat să se prezinte ca o victimă a politicului, de fapt, el este o victimă a „incompetenţei şi lipsei de verticalitate”.

De altfel, mai multe organizații ale societății civile au fost nevoite să condamne declarațiile calomnioase și inacceptabile ale Procurorului General la adresa organizațiilor non-guvernamentale, a mass-media independentă și a partenerilor de dezvoltare comportament care denotă o lipsă de înțelegere a rolului societății civile și al procuraturii într-o societate bazată pe supremația legii.

Într-o declarație remisă presei, organizațiile subliniază că, „contrar insinuărilor Procurorului General, ONG-urile nu au susținut modificările recente la Legea Procuraturii care prevăd evaluarea activității și demiterea Procurorului General. De asemenea, întâlnirea ONG-urilor din decembrie 2019 cu fostul procuror a avut loc pe fundalul interdicției impuse de către Procurorul General celorlalți procurori de a discuta despre situația din procuratură, în timp ce în procuratură se întâmplau lucruri neclare pentru cei din afara instituției. Scopul acelei întâlniri din decembrie 2019, la care au participat câțiva reprezentanți ai societății civile și ai presei independente, a fost documentarea cu privire la situația din procuratură. Monitorizarea instituțiilor statului constituie una din activitățile de bază ale OSC-urilor”.

„În declarațiile sale, Procurorul General s-a referit la două studii lansate în septembrie 2021 de către Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). Prin prezentarea analizelor și formularea recomandărilor pentru sectorul justiției, IPRE și CRJM au acționat ghidându-se de interesul public și au utilizat în acest sens date oficiale publicate de procuratură. Lansarea acestor documente a avut loc în această perioadă, fiind amânate din cauza campaniei electorale. Concluziile documentelor nu au fost contestate de procurori. Mai mult, analize similare au fost efectuate de către CRJM și până la numirea dlui Stoianoglo în funcția de Procuror General”, se mai arată în declarație.

ONG-urile specializate în domeniul justiției și combaterii corupției consideră că „acuzațiile lansate de Procurorul General au avut scopul de a distrage atenția publică de la problemele din procuratură, cum ar fi lipsa progresului în investigarea devalizării sistemului bancar și a Laundromat-ului, fapt pentru care Procurorul General a fost criticat de întreaga societate. De asemenea, atacul Procurorului General s-a produs exact în ziua în care au fost publicate mai multe investigații în baza documentelor #PandoraPapers, care scot în prim plan cazuri de corupție la nivel înalt și spălare a banilor prin intermediul paradisurilor fiscale, deviind atenția de la acestea”.

Declarația a fost semnată de:

  1. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
  2. Asociația pentru Politica Externă (APE)
  3. Asociația Presei Independente (API)
  4. Asociația Promo-LEX
  5. Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice
  6. Centrul Expert-Grup
  7. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
  8. CPR Moldova
  9. Fundația pentru Dezvoltare
  10.  Institutul de Politici Publice (IPP)
  11.  Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
  12.  LID Moldova
  13.  WatchDog.md

Pe de altă parte, Directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, a emis un comunicat în care constată cu regret „antrenarea instituției Procuraturii în reglări de conturi între grupurile cleptocratice”. Potrivit lui, ieșirea procurorului general împotriva organizațiilor societății civile, centrelor de cercetare și partenerilor de dezvoltare este regretabilă și îngrijorătoare. Reacția vine după ce Alexandr Stoianoglo a spus că este ținta unei campanii de discreditare, „pusă la cale cu implicarea directă a unor grupări criminale, politicieni, printr-o rețea de ONG-uri și experți independenți, în ghilimele”.

Directorul IPRE a menționat că Alexandr Stoianoglo reprezintă o instituție cheie, care ar fi trebuit să vegheze asupra respectării ordinii de drept și a statului de drept în Republica Moldova, nu să atace și să intimideze opiniile și recomandările experților independenți.

„Ca și întotdeauna, echipa de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene, împreună cu alte organizații partenere ale societății civile și în cooperare cu partenerii de dezvoltare și autoritățile publice naționale, va continua să își desfășoare activitatea în strictă conformitate cu legea, statutul și misiunea noastră, fiind ghidați de obiectivul de a promova și susține în Republica Moldova întărirea statul de drept, funcționarea instituțiilor în interesul public și al cetățenilor în conformitate cu angajamentele internaționale și Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană”, a declarat directorul IPRE.

Filmul faptelor: reținerea lui Stoianoglo

De altfel, confirmarea veridicității celor reclamate de către mass media și societatea civilă din Republica Moldova a venit rapid, tot marți: Procurorul Procuraturii Anticorupție, Victor Furtună, cel desemnat de CSP după confruntările din cursul dimineții, să se ocupe de dosar, a decis pornirea urmăririi penale împotriva Procurorului General, Alexandr Stoianoglo. Anunțul a fost făcut de către ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.

Acum câteva minute în urmă am fost informat prin e-mail că procurorul desemnat astăzi de CSP pentru analizarea sesizării lui Lilian Carp a decis pornirea urmăririi penale împotriva Procurorului General, Alexandr Stoianoglo. Cnform art. 55/1 din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, „mandatul Procurorului General în privinţa căruia a fost pornită urmărirea penală în condiţiile art.270 alin.(7) din Codul de procedură penală se suspendă de drept pe perioada urmăririi penale”. De asemenea, prin efectul legii (art.18 alin.(4) Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură) sunt suspendați de drept și adjuncții Procurorului General. Prin urmare, în acest moment nu avem o conducere a procuraturii”, a scris ministrul.

Potrivit lui, deși legea prevede că CSP se convoacă în ședință în 5 zile de la intervenirea unei astfel de situații, Litvinenco consideră că este nevoie de convocarea unei ședințe extraordinare chiar astăzi, pentru a selecta și a propune Președintelui țării un Procuror General interimar.

Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a fost reținut la scurt timp chiar în clădirea Procuraturii Generale. Acesta a fost reținut pentru 72 de ore. Potrivit surselor Deschide.MD, în cursul serii au avut loc percheziții în biroul șefului Parchetului General.

De alfel, Ministrul Justiției și membrul Consiliului Superior al Procuraturii, Sergiu Litvinenco, a anunțat că membrii CSP încearcă să se convoace în ședință în vederea selectării a unui candidat pentru funcția de procuror general interimar ca urmare a suspendării din funcție a lui Alexandr Stoianoglo. Litvinenco a declarat că deja sunt 7 membri ai CSP din numărul necesar de 8 membri pentru asigurarea cvorumului. Potrivit lui, președintele Consiliului, Angela Motuzoc, nu a răspuns la telefon pentru a anunța dacă dă curs invitației. Potrivit surselor Deschide.MD, printre candidaturile la funcția de procuror general interimar se vehiculează numele lui Dumitru Robu și Victor Furtună.