Mă uitam din avion în drum spre Londra cât de frumos e Pământul: îți tot venea să te minunezi când vedeai această frumusețe. Totuși am observat că în țările mai poluate nici vizibilitatea nu era bună și, nu știu, are sau nu legătură, dar taman acolo porneau turbulențele.

M-am săturat an de an, de fapt primăvara și toamna să scriu despre incendiile provocate în Moldova. Dar scriu, pentru că nimic nu se schimbă, același scenariu e de două ori pe an: oamenii dau foc la frunze și alte gunoaie și unii "binevoitori" dau foc stufului din preajma Nistrului și lacurilor din Moldova.

Dacă pe oamenii care dau foc frunzelor în grădină îi înțeleg cât de cât: nu există în sate nici un mod de colectare a gunoiului, e o problemă foarte mare, atunci nu îi înțeleg  pe cei care dau foc stufărişurilor de pe lacuri și de la Nistru. Antoneştiul nu e pe malul Nistrului, dar de două ori pe an se acoperă cu funingine şi cenuşă care vin dinspre Olăneşti şi Purcari. Uneori când bate vântul spre Antoneşti, ai impresia că a început apocalipsa, te ustură nasul de la fum şi vezi cum ninge cu funingine. Îmi imaginez că oamenii din apropierea Nistrului o duc şi mai rău, probabil trăiesc cu frică să nu se extindă focul la casele lor. Dar după cum spuneam, nu – nimic nu se schimbă, Nistrul arde distrugând pământul, aerul, vegetaţia acvatică, cuiburile păsărilor. Noi ne supărăm că ucrainenii vor să-şi facă hidrocentrale, dar la atât ni se limitează grija față de Nistru. Avem simțul proprietății doar atunci când suntem furați direct, în rest nu ne interesează.

Totuşi de un an am observat că nu mai arde lacul de lângă Troiţa Nouă – cred că lucrurile se pot schimba, doar oamenii să vrea.  Că n-om fi chiar cu toţii donduraşi. Iar Ministerul Mediului poate că ar trebui să pună primăvara şi toamna paznici la Nistru – dacă nu merge cu binişorul nimic în ţara asta, măcar piromanii să ia amenzi usturătoare, că data viitoare când vor dori să mai aprindă ceva – se vor gândi mai bine.

Noaptea cerul din Antoneşti e roşu de la foc. Ziua norii albi sunt acoperiţi de fumul negru, gros. Las aici şi o fotografie – o imagine a apocalipsei. Se apropie Paştile – gospodarii îşi pregătesc cauciucurile pe care le vor aprinde. E foarte bine şi vesel în Moldova!