Naționalizarea proprietăților în Estul Ucrainei – de către auto-proclamatele autorități din Donetsk și Luhansk - a determinat un val de reacții la Kiev. E adevărat, ele vin și după momentul în care ultranaționaliștii ucraineni au blocat convoaiele de cărbune din Estul Ucrainei ce urmau să intre în teritoriul sub controlul autorităților legitime de la Kiev și după o ciocnire importantă a poliției cu aceștia.

La reuniunea de urgenţă din 15 martie a Consiliului de Securitate Naţională şi Apărare a Ucrainei, preşedintele Petro Poroşenko a propus să se introducă interzicerea totală a oricăror legături de transport cu teritoriile ocupate temporar din Donbas, a comunicat serviciul de Presă al Administraţiei Prezidenţiale. Potrivit lui, întreruperea trebuie să dureze până când ocupanţii vor returna sub jurisdicţia Ucrainei întreprinderile ucrainene „naţionalizate” la începutul lunii martie 2017 de către separateșt și ruși. „Vor face excepţie doar transporturile umanitare din partea organizaţiilor umanitare ucrainene şi internaţionale, ONU, Comitetul Internaţional al Crucii Roşii”, a spus şeful statului.

Astfel, toate transporturile de marfă peste linia de contact în și dinspre zona separatistă Donetsk și Luhansk au fost oprite. Alexander Turchinov, preşedintele Consiliului de Securitate şi Apărare din Ucraina a declarat că vor fi tăiate legăturile rutiere şi feroviare între teritoriul controlat de rebeli şi restul ţării. Blocada va fi menţinută până la implementarea unor părţi din acordul de pace de la Minsk. Mai mult, subiectul urmează a fi discutat cu autoritățile Republicii Moldova pentru o blocare completă și a comerțului cu regiunea separatistă nistreană, după cum a propus deja un deputat din Rada Supremă, Parlamentul ucrainean, în timp ce naționaliștii radicali vorbesc chiar de nevoia ca întreg comerțul cu instigatorul separatiștilor, Rusia, să fie întrerupt.

Vorbim astfel despre o nouă abordare a conflictelor înghețate, de această data de pe poziții de forță și într-o formulă inedită: sancțiunile se vor extinde la nivelul blocadei și vor viza tot comerțul cu zonele separatiste. Deja ucrainenii au blocat plățile făcute în regiunile separatiste, iar pensile și salariile de stat nu se pot lua decât în dreapta liniei de demarcație din Donbass. În plus, ucrainenii consideră că, dacă tot e zonă ocupată, să-și asume Rusia sau separatiștii responsabilitatea pentru cei ce locuiesc în regiune și nu mai plătesc impozite către statul ucrainean. În cazul Donbass-ului, situația cea mai complicată este cea a combinatelor de oțeluri, care nu mai sunt alimentate cu minereu de fier din Ucraina, deci nu mai pot produce. Rusia ar putea livra minereul necesar, dar există o reticență relativ la faptul că un asemenea procedeu ar duce la introducerea de sancțiuni în privința oțelului rus în Uniunea Europeană, așa încât Moscova evaluează situația dar nu pare să aibă soluții pentru companiile și angajații din regiune. De partea cealaltă, cel mai problematic e aprovizionarea cu cărbune a Ucrainei - aflată sub controlul regimului legitim - din regiunea separatistă, transporturi deja blocate de naționaliști, alternative urmând să vină din statele europene, cu precădere din Polonia.

Dacă Moscova reclamă încălcarea acordurilor de la Minsk, pentru Kiev presiunea introdusă este exact pentru aplicarea acordurilor de la Minsk, respectiv pentru retragerea trupelor ruse și armamentului din Donbass și predarea controlului frontierei. În schimb, vorbim despre o primă schimbare de paradigmă în conflictele înghețate și posibilitatea de presiune care să schimbe situația de pe teren: fie Rusia își asumă ocupația deschis și plătește pentru responsabilitatea de a gestiona teritoriile ocupate, fie predă controlul către statul ucrainean.

Interesantă este perspectiva unei blocade reale privind Transnistria. Practic deja controlul vamal este strict și contrabanda este limitată drastic, dar perspectiva blocării transporturilor spre Est impinge regiunea separatistă în mâinile Chișinăului. Deja comerțul din regiune este îndreptat 65% către Uniunea Europeană, România fiind destinația (legală, cu ștampilă vamală de la Chișinău și înregistrarea agenților economici care exportă în Republica Moldova, la autoritățile legitime) a unui volum mai mare de exporturi decât cele spre Ucraina și Rusia împreună. O asemenea situație poate schimba drastic situația de pe teren cu consecințe interesante, ce urmează a fi evaluate odată pusă în aplicare această interdicție.

sursa: Evenimentul Zilei