Jocul s-a sfârșit. Alegerile generale anticipate din Republica Moldova au avut loc în ziua finale Campionatului European de fotbal. Iar rezultatele au marcat victoria anunțată cu o majoritate indubitabilă, en fanfare, fără drept de apel, a PAS-, partidul pro-prezidențial al Maiei Sandu. Rezultatul la ora la care scriu acest editorial, târziu în noapte, după numărarea a 2051 de secții de votare din 2150 deschise în țară și peste hotare, cu repartizarea a aproape 1.300.000 de voturi din circa 1,5 milioane, arată victoria cu 48.13% din voturi a PAS, în fața Blocului socialiștilor și Comuniștilor – BECS cu 30,44% din voturi și Partidul Șor, care probabil va intra în Parliament, cu 6.30% din voturi. Peste 15% din voturi sunt de redistribuit de la formațiunile politice care nu au reușit să facă pragul de 5% pentru partide și 7% pentru alianțe.

Majoritatea fotoliilor parlamentare în favoarea partidului pro-prezidențial

Rezultatul final arată că PAS ajunge, după redistribuire, la 56% - deci 57 de fotolii în viitorul Parliament, BECS la 36% și 36 fotolii și Partidul Șor cu 6%, 7 fotolii în Parliamentul cu 101 locuri al Republicii Moldova. Dacă în finalul numărării tuturor voturilor Partidul Șor va scădea sub 5%, puțin probabil, aceste voturi vor și și ele redistribuite. Oricum, o realizarea deosebită pentru Maia Sandu și Partidul pro-prezidențial PAS.

Evident că duminică a contact, în primul rând, votul util. O variantă de concentrare a votului, de polarizare, în contextul în care strategia principală a Rusiei și strategilor care au susținut BECS a fost aceea de a o denigra pe Maia Sandu și a susține cât mai multe partide de dreapta care să irosească voturi, acestea urmând să ajungă la redistribuire. De asemenea, strategia a arătat clar faptul că BECS și strategii ruși au știut că Dodon va pierde, cu tot cu Voronin care, iată, își încheie viața politică în calitate de parlamentar. A avut o strategie de conservare la maximum a voturilor și de identificarea unui vinovat, altul decât Dodon. Care trebuie să plătească pentru această dublă înfrângere, la prezidențiale și parlamentarele anticipate, și pentru alegerile sale politice nepotrivite.

S-a validat din nou adevărul că voturile de acasă, din teritoriul controlat de către autoritățile legitime din Republica Moldova, sunt cele care câștigă alegerile. Voturile din diaspora dau distanța și confortul majorității. Apoi alegerile din Republica Moldova s-au desfășurat pe baza a câteva dileme. Mai întâi prezența la vot: pentru că a fost o prezență slabă, record negativ al prezenție la vot, doar 48% cu tot cu diaspora, sub parlamentarele din 2019 și sub prezidențialele de anul trecut. Vestea proastă era că se deschidea șansa unei divergențe majore față de sondajele de opinie deoarece contează, deja, cine mobilizează mai bine. Mobilizarea asimetrică determină eventuale rezultate aberante față de rezultatele sondajelor serioase de opinie.

Dilemele alegerilor s-au soluționat în favoarea PAS și a Maiei Sandu

O altă dilemă este dimensiunea prezenței votanților (cumpărați) din zona separatistă. E vorba despre votanți în beneficiul lui Dodon și BECS, dar și a lui Șor. De unde se așteptau 50.000, poate mai mulți, s-au prezentat doar 28.000, nu mult sub 2% din prezența finală. Adică un număr nesemnificativ, comparabil la nivel procentual cu votanții din UTA Găgăuzia. Și care au votat doar 62% cu Dodon, și aici PAS reușind cel de-al doilea cel mai bun scor, cu 13%.

A treia dilemă a fost prezența diasporei la vot: după o mobilizare exemplară, cu peste 200.000 de votanți la urne, diaspora a dat 14% din numărul total de voturi și procentul crește. Poate merge spre 15% până la final de scrutin (luni dimineața, știut fiind că urnele se încheie mai târziu în diasora occidentală decât la Chișinău). Cum din Rusia nu am înregistrat mai mult de 5000 de votanți, raportul electoral nu a fost niciodată periclitat. Mai mult, AUR s-a dovedit un competitor nerelevant, lovit direct când a început campania unui unionism foarte dubios, legat prea mult de strategiile Rusiei, și a încheiat cu ceva în jur de 0.4% din voturi. Nici în diaspora nu a capacitate mai multe voturi.

Pe un asemenea rezultat, doar mai sunt de menționat în treacăt perdanții, între care PPDA al lui Andrei Năstase, care nu a reușit să ia decât puțin peste 2% chiar și în Chișinău și a atins culmea penibilului fiind primul partid care a ieșit public și a anunțat că e pregătit de guvernare. Cam ca celebrul finanțator Cristian Borcea care cerea ca Dinamo să fie lăsată în pace să se pregătească de Liga Campionilor, când clubul de tradiție se zbate să rămână în divizia A. Toate partidele unioniste și pro-românești au încheiat epopeea, subliniind lipsa de lideri viabili și de soluții de nișă. Rămâne mandatului viitor perspectiva eventuală de a reclădi din temelii și asemenea partide, dacă vor mai fi utile, pe alte baze.

O victorie meritată și angajantă. Responsabilități crescute pentru Maia Sandu

Începe o nouă etapă, după terminarea deplină a procesului electoral. O etapă nu mai puțin complicată, în care Maia Sandu trebuie, mai întâi, să preia puterea deplină în stat. Apoi trebuie să asume pozițiile publice cu oameni profesioniști și cunoscători, după ce că sunt cinstiți și fără controverse. Apoi urmează preluarea pas cu pas a instituțiilor statului, nu în ultimul rând schimbarea pe baze profesioniste și necorupte a componentelor din justiție, care trebuie reformate profund, pe noi baze. Și, nu în ultimul rând, trebuie să treacă la reforme, trebuie să înceapă să livreze. Pentru că cetățenii Republicii Moldova nu au timp, și nici răbdare să aștepte.

Chișinăul a trecut prin turbulențe majore. O pandemie, o criză economică aferentă, lipsa de finanțări ale UE, României și FMI pentru nivelul guvernamental – cetățenii au fost întotdeauna susținuți de la București și Bruxelles deopotrivă. Dar cea mai mare catastrofă de remontat este Dodon și socialiștii săi. Inversarea contra-reformelor. Blocarea acestor procese nefaste. Introducerea oamenilor competenți care să distrugă schemele de furt și hoție, și corupție. Și spoliere a statului.

E treabă multă, și Maia Sandu are o sarcină foarte complicată. În care va fi ajutată, însă, de întreaga Europă, în primul rând de către România. Dar greul urmează să fie asumat de către cetățenii Republicii Moldova.

Succes, deci!