După așezarea competitorilor pentru cursa electorală în alegerile parlamentare anticipate de la 11 iulie din Republica Moldova, au început să se decanteze și scenariile de perspective. Astfel, cu un optimism moderat, înregistrăm probabilitatea importantă ca partidul prezidențial PAS să câștige majoritatea și să formeze Guvernul, desăvârșind preluarea puterii în stat de către forțele pro-europene din spatele președintelui Maia Sandu, intrată în mandat în noiembrie anul trecut.

Scenariul cu maximă probabilitate: majoritate spre majoritate absolută a partidului pro-prezidențial

Câștigarea majorității de către PAS, varianta cea mai probabilă a scenariilor, cu un grad covârșitor de probabilitate, este impulsionată de menținerea în campanie a lui Igor Dodon, fostul președinte ostentativ pro-rus al Republicii Moldova – asociat cu luarea de mită de la Plahotniuc, cu abandonarea populației în fața pandemiei de Covid pentru care nu a contractat nici un vaccin oficial pentru a face loc afacerii de familie cu Sputnik V vândut în farmacii, cu tentativa de a lua un împrumut de la Moscova cu costuri majore, plătite de populație, în fapt o afacere a sa cu Rusia lui Putin, mai nou asociat cu blocarea granturilor oferite de România, Statele Unite și UE – prin blocarea votului de către miniștrii guvernului pus de el.

Deși s-a ascuns în spatele lui Vladimir Voronin, plasat pe primul loc al listelor Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BECS), pentru a nu conduce lista un perdant calificat, în cele mai recente alegeri, Dodon și-a alienat definitiv activul propriului partid prin cedarea a 10 locuri eligibile pe liste comuniștilor care nu visau decât, la limită, să facă pragul. Pe de altă parte, polarizarea societății și a voturilor pe cele două direcții, PAS versus BECS, se dovedește o prelungire a campaniei prezidențiale Maia Sandu versus Dodon, ultimului adăugându-i-se și Voronin. Efectul este dispariția oricărui alt competitor din Parlament.

Un al doilea scenariu aduce în Parlament 4 partide, PAS și BECS fiind secondate de Blocul Renato Usatâi, fostul Partidul Nostru (dar cu prag de 7% din cauza legii electorale) și Partidul Șor, prorus, oligarhic. Rezultatul e o majoritate posibilă a PAS cu susținere parlamentară de la Blocul lui Renato Usatâi sau o participare a acestuia la guvernare. Dar de aici încep problemele, în sensul unor presiuni importante ale Rusiei asupra partidului primarului de Bălți, care a fost pe deplin loial până astăzi și complet în linie de la Prezidențiale cu angajamentele sale către Maia Sandu până astăzi, dar care e urmărit penal în Rusia pentru multiple cauze penale, reale sau fabricate, și ale cărui afaceri sunt la fel de presate, urmărite și subminate de către autoritățile de la Moscova.

Blocajul guvernării și eșecul perspectivei europene, pe termen scurt

Cu un grad mai redus de încredere și probabilitate, rămâne aici în discuție scenariul imposibilității constituirii unui guvern, al lipsei capacității de a ajunge la un acord pe dimensiunea PAS- Blocul Usatâi sau BECS-Partidul Șor-Blocul Usatâi. O situație de „pat” care blochează guvernarea și, cel mai probabil, împinge spre o nouă rundă de alegeri anticipate, mult mai defavorabile, de această dată, Maiei Sandu și forțelor proeuropene. Pe această variantă mizează Dodon care acționează, alături de polit-tehnologii ruși, pe două direcții:

  • Maximizarea propriilor șanse – cu ajutorul votanților din regiunea separatistă Transnistria și din Rusia
  • Constituirea sau susținerea partidelor asumat pro-europene sub prag, formațiuni care vor risipi voturi ale dreptei. Pe această listă se află PPDA (Andrei Năstase), PDM(Pavel Filip), AUR(cu Dorin Chirtoacă, Valeriu Munteanu și Vlad Bilețchi). Aici, doar PLDM al lui Vlad Filat și Pro Moldova lui Andrian Candu au renunțat la cursa electorală.

Toate partidele de sub 2% șanse electorale nu sunt făcute decât să irosească voturi, pentru ca ulterior, la redistribuire, acestea să fie împărțite între PAS și BECS, în primul rând, în mod egal. Sau între 4 partide, la fel de egal, pentru că legea electorală nu acordă redistribuirea proporțional, ci egal între partidele intrate în Parlament. Este motivul pentru care toate forțele politice responsabile, care sunt convinse de rezultate și pentru care devine clar că pierd alegerile și nu intră în Parlament, ar trebui să renunțe la cursă în favoarea Maiei Sandu, înainte de final.

Strategia directă a Maiei Sandu: valul determinant al eliminării rămășițelor furturilor de stat

Pe partea stângă a spectrului politic, doar Blocul Renato Usatâi mai poate lua voturi care să strice balanța BECS. În rest, Transnistria poate aduce probabil 2% din voturi, poate cu ceva mai mult, pentru stânga. Celelalte voturi sunt relativ marginale ca număr și în ecuația majorității, că e vorba despre noul partid al fostului premier Ion Chicu sau de alte partide care strâng până într-o mie de voturi, acestea risipindu-se și intrând la redistribuiri. E interesantă asocierea Irinei Vlah, Bașcanul găgăuz, cu partidul lui Chicu și deturnarea votanților de la coșul BECS.

Pe de altă parte, rolul decisiv pentru majoritate va reveni diasporei. Aici avantajul lunii iulie poate fi decisiv. E cald, pandemia a slăbit mai peste tot în lume pe unde se află un număr mare de cetățeni ai Republicii Moldova și prezența la vot în număr mare ține doar de o mobilizarea exemplară. Responsabilii acestei dimensiuni a electoratului pro-occidental sunt cei mai importanți oameni pentru a evita orice scenariu și temere că partidul Prezidențial nu va atinge majoritatea confortabilă, care ar rezulta din alegerile de pe teritoriul controlat de autoritățile legitime de la Chișinău și din diaspora.

Maia Sandu a optat pentru o luptă deschisă și fără compromisuri. Asta deși loviturile dure pe sub masă au început să se acumuleze. Așa cum s-a angajat politic în Bătălia cu Igor Dodon, tot astfel a câștigat, pas cu pas, bătălia pentru anticipate. E a doua înfrângere în fața sa a fostului Președinte, care a trebuit să-și ia însoțitor octogenar, pe moldovenistul Voronin – autorul celebru al expulzării, la 9 aprilie 2009, a Ambasadorului României și a numărul doi din Ambasadă și a introducerii unilaterale a vizelor pentru cetățenii români – pentru a se prezenta în fața celei de-a treia ratări. Maia Sandu e considerată învingătoarea momentului, e încă pe val, și chiar pentru cei care nu au încredere directă în ea, contează îndepărtarea lui Dodon și, mai ales, relansarea economică a Republicii Moldova.

Acum lucrurile sunt clare și la nivel pragmatic.Vaccinurile și combaterea pandemiei au fost temele asumate și rezolvate de către Maia Sandu, cu largul sprijin al României și cu sprijin european. Apoi perspectiva relansării economice e legată de relațiile cu România, SUA și UE, adică de aceeași alegere a Maiei Sandu, primită deja în toate capitalele occidentale care i-au închis anterior ușa în nas lui Dodon. Iar semnalele cele mai consistente se văd astăzi și prin programul de asistență al UE pentru reforme și relansare economică de 600 mln euro, aprobat ieri la Bruxelles. Toate premisele, atuurile și probabilitățile se află, deci, în dreptul Maiei Sandu și partidului său.

Sursa: Mainnews.ro